Augustin Lazăr: Există un deficit de 450 de procurori/ Tudorel Toader şi şefii marilor parchete au convenit să pună capăt interimatelor în procuratură. Procurorii din dosarele lui Dragnea nu sunt afectaţi de schimbări

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat după întâlnirea cu procurorul general şi cu şefii DNA şi DIICOT că au convenit să dea drumul la concursurile de titularizare pe post, astfel încât să nu mai fie procurori interimari pe funcţii de execuţie sau de conducere în procuratură. „Concluzia pe care eu o consider cea mai importantă a întrevederii de astăzi este aceea că vrem să punem capăt suspiciunilor şi întrebărilor cu privire la delegări – de ce, până când, în ce condiţii -, să facem o clarificare ce avem vacant şi să declanşăm procedurile de ocupare, repet, în condiţiile legii”, a declarat Toader. Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat că există un deficit de circa 450 de procurori. ”Această împrejurare ne-a obligat să delegăm procurori, care să îndeplinească temporar funcţiile şi în poziţiile respective ale Ministerului Public”, a precizat Lazăr.

De precizat că discuţia privind delegările pe funcţii în parchete (interimatele) a fost declanşată tot de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Vineri seară, procurorul-şef adjunct al DNA, Călin Nistor, era într-o emisiune la B1 Tv când moderatoarea a primit un SMS de la Tudorel Toader. „Ministrul Justiţiei mă întreabă şi vă întreabă câţi procurori DNA sunt delegați și câti  detaşaţi. Luni, spune dânsul, va întreba oficial, cred DNA, câţi procurori delegaţi şi câţi sunt oficiali detaşati”, a precizat moderatoarea.

Unele situaţii de interimat se datorează chiar inacţiunii ministrului Justiţiei, cum e în cazul sefilor Secţiei a 1-a a DNA de combatere a corupţiei, procurorii George Popovici şi Dănuţ Volintiru. Potrivit legii, numirea şefilor de secţii se face la fel ca la procurorul-şef DNA sau adjuncţii acestuia. Ministrul propune, CSM dă un aviz consultativ, iar şeful statului numeşte. Deşi mandatele lui Popovici şi Volintiru au expirat din toamna lui 2016, ministrul Justiţiei Tudorel Toader nu s-a grăbit să vină cu noi propuneri, însă acum tot el reclamă interimatele. De precizat că, în cazul şefilor de servicii, procedura de numire este următoarea: conducerea DNA propune şi secţia pentru procurori a CSM numeşte.

După întâlnirea cu Tudorel Toader, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a dat asigurări că toate delegările procurorilor de la DNA şi Ministerul Public au fost realizate în condiţiile legii. „Doresc să vă asigur că toate delegările în funcţii la DNA şi în Ministerul Public au fost realizate în condiţiile legii la momentul în care s-a dat ordinul de delegare (…) Există un deficit de circa 450 de procurori. Această împrejurare ne-a obligat să delegăm procurori, care să îndeplinească temporar funcţiile şi în poziţiile respective ale Ministerului Public. Ideea generală a fost că, după ce va fi aprobat statul de personal al Ministerului Public, care acum se află la Ministerul Justiţiei, vom putea declanşa procedura de titularizare pe funcţiile respective a procurorilor. Şi atunci se va curma discuţia şi orice suspiciune publică cu referire la faptul că anumiţi procurori nu sunt titularizaţi pe funcţiile lor'”, a spus Lazăr.

Augustin Lazăr a precizat că, „din motive de oportunitate, şi nu de legalitate”, a dispus încetarea delegării a şase procurori de la DNA, care nu îndeplineau condiţiile de vechime prevăzute de prima lege a Justiţiei intrată în vigoare, legea 207/2018 de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară. „Am considerat oportun să nu lăsăm această discuţie şi aceste suspiciuni, de ce anumite funcţii sunt exercitate de procurori care nu îndeplinesc condiţiile de delegare pentru posturile respective, am considerat necesar să încetăm delegarea pentru şase procurori şi, în niciun caz, cum am văzut că s-a vehiculat în media, că ei ar fi fost daţi afară. Nu au fost daţi afară. Doresc să le mulţumesc public pentru activitatea desfăşurată. A intrat în vigoare o nouă lege şi noi trebuie să răspundem exigenţelor Legii 304/2004, aşa cum a fost ea modificată. Adică, cei care au opt ani vechime rămân să exercite activitatea, cei care nu au vechime revin la vechile parchete, cu precizarea că ei pot să revină când vor avea vechimea prevăzută de lege (…) Pentru titularizarea în funcţiile respective este o condiţie de 8 ani vechime. Pentru cei care sunt delegaţi nu ar fi necesară absolut împlinirea acestei condiţii, pentru că ei îndeplinesc doar temporar atribuţiile de serviciu”, a explicat Lazăr.

Şefa interimară a DNA, Anca Jurma, a declarat şi ea că delegările procurorilor la DNA au fost legale. „Aşa cum v-a explicat domnul procuror general, delegarea lor a fost în temeiul legii la momentul la care au fost dispuse aceste ordine de delegare. Eu i-am găsit în DNA pe aceşti procurori, dacă vorbim de procurorii tineri, aceia cu vechimea între 6 şi 8 ani. Majoritatea dintre ei sunt procurori de judiciar, intră în şedinţele de judecată, şi a fost o nevoie punctuală de a ocupa acele posturi pentru că, gândiţi-vă, nu ne putem permite să avem şedinţe de judecată descoperite (…). Era nevoie de aceste delegări pentru că procedurile de numire sunt de o durată mai mare. Bun, deci am lămurit, delegările sunt absolut legale, nu a fost niciun fel de problemă. Nu înţeleg de unde s-a inflamat această problemă (…). Eu pot să vă spun ce pot eu să fac în calitate de procuror-şef interimar, atât timp cât sunt pe această poziţie. Nu ştiu cât va dura acest interimat, dar rolul meu este să asigur funcţionarea instituţiei, motiv pentru care, încă de săptămâna trecută, ne-am gândit să fac em demersurile necesare pentru a demara procedurile de numire pe funcţii de conducere pentru a nu, mă rog, mai continua sub forma delegării’, a afirmat Jurma.

Şeful DIICOT, Felix Bănilă, a declarat că la instituţia pe care o conduce au existat doar doi procurori delegaţi care nu aveau vechimea de opt ani necesară şi a decis încetarea delegării lor. De asemenea, el a precizat că a convenit cu ministrul Tudorel Toader demararea procedurilor de titularizare a procurorilor în funcţiile de conducere, respectiv procuror-şef adjunct al DIICOT, trei funcţii de procuror şef secţie şi adjuncţii acestora.

La DNA sunt în acest moment 43 de procurori delegaţi (interimari). Sunt atât procurori de la alte unităţi de parchet delegaţi în funcţii de execuţie de procuror DNA, cât şi procurori DNA delegaţi în funcţii de conducere.

În prima categorie se numără şi George Adrian Matei, procuror la Parchetul Capitelei delegat la DNA pentru încă 6 luni, din mai până în noiembrie. El activează însă de mai mulţi ani la DNA. În iulie 2016, a semnat rechizitoriul în dosarul angajărilor fictive în care liderul PSD Liviu Dragnea a primit recent 3 ani şi jumătate de detenţie efectivă. Alţi procurori care se ocupă de dosare ce îl privesc pe liderul PSD, Liviu Dragnea, sunt Alexandra Lăncrănjan şi Mihaela Beldie. Ele se ocupă de dosarele Tel Drum şi Belina. Cele două procuroare nu au 8 ani vechime în profesie, dar sunt numite în funcţia de execuţie de procuror DNA, nu sunt interimare, aşa că nici ele nu trebuie să plece din parchetul anticorupţie.

Avocata lui Liviu Dragnea. Maria Vasii, a cotestat însă această situaţie. „Noi am contestat aceşti procurori pentru că nu au trecut prin filtrul CSM. Un procuror care e detaşat la DNA, de la o structură inferioară, primeşte un salariu de Înaltă Curte. Salariul e de 3 ori mai mare. Din aceste motive, astfel de venituri pot fi de natură de a influenţa imparţialitatea. Noi spunem că clienţii noştri sunt îngrijoraţi, pentru că aceştia nu sunt imparţiali. Noi am contestat şi procedura lui Jean Uncheşelu (procurorul lui Victor Ponta – n.r.). Avem dreptul să cerem respectarea legii şi în ceea ce priveşte cariera procurorilor”, a spus Maria Vasii.

În a doua categorie, a procurorilor DNA delegaţi în funcţii de conducere, se numără:

– George Popovici şi Dănuţ Volintiru, şefii Secţiei a 1-a de combatere a corupţiei. Popovici a semnat rechizitoriile fostei şefe DIICOT, Alina Bica. Într.unul, Bica a primit 4 ani de detenţie, în altul a fost achitată. Volintiru a instumentat unele dintre dosarele ANRP şi dosarul omului de afaceri, Dan Adamescu.

– Horaţiu Baias, şeful Serviciului Tehnic (cel care face interceptările). De precizat că, în cazul şefilor de servicii, procedura de numire este următoarea: conducerea DNA propune şi secţia pentru procurori a CSM numeşte.

– Ioan Amariei, şeful Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei a 1-a. Este procurorul care a instrumentat dosarul lui Gabriel Oprea privind moartea poliţistului motociclist Bogdan Gigină.

– Claudiu Dumitrescu, şeful Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene din cadrul Secţiei a 2-a de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie. Este procurorul din dosarele Remeş şi Valiza.

– Florentina Mirică, şeful Serviciului de combatere a corupţiei în justiţie din cadrul Secşiei a 1-a a DNA. Este procurorul din dosarele Gabi Oprea-DIPI, Petre Tobă, CNAS sau cel al judecătorului Stan Mustaţă. Ea a candidat la şefia DNA, însă a fost respinsă de Tudorel Toader.

– Iulian Păncescu, şeful Serviciului de combatere a corupţiei la nivel înalt din cadrul Secţiei a 1-a. Este procurorul din dosarul Rarinca, dar şi cel care a avut curajul să îl reţină pe fratele preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu.

– Jean Uncheşelu, şeful Biroului de combatere a infracţiunilor comise în legătură cu achiziţiile publice din cadrul Secţiei a 2-a. Este procurorul care a încasat usturătoarea achitare în cazul fostului premier Victor Ponta, însă decizia nu este definitivă.

– Carmen Ricu, şefa Serviciului de reprezentare la ÎCCJ (II) din cadrul Secţiei judiciare penale. Este procuroarea care a reprezentat DNA la CCR în cazul Belina. Cazul a fost pierdut de ministrul Tudorel Toader, deşi a pledat personal în faţa CCR. Procuroarea Ricu este şi cea împotriva căreia Inspecţia judiciară a demarat o acţiune disciplinară. Potrivit IJ, Ricu a fost desemnată de adjunctul lui Kovesi, Marius Iacob, sa reprezinte DNA într-unul dintre procesele cu fostul procuror DNA Mihaela Iorga Moraru.

– Violeta Sechely, şefa Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia

– Nicoale Marin, noul şef al DNA Ploieşti, delegat după ce fostul şef Lucian Onea şi-a dat demisia ca urmare a începerii urmăririi penale pentru presupuse abuzuri

– Cornel Deca, şeful DNA Braşov, serviciul teritorial care a trimis în judecată dosarele retrocedărilor ilegale de păduri în care Viorel Hrebenciuc a primit 2 ani de închisoare şi dosarul Ferma Băneasa prin care au fost deferiţi Justiţiei omul de afaceri Remus Truică, aşa zisul prinţ Paul al României, miliardarul israelian Benny Steinmetz şi fostul consultant politic Tal Silberstein. DNA Braşov l-a trimis în judecată şi pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a fost achitat pentru mărturie mincinoasă, însă decizia nu e definitivă.

În ce priveşte detaşările procurorilor DNA la alte instituţii, este cazul şefului DLAF, procurorul DNA Marius Vartic.

Legislaţie. Practica delegărilor este reglementată prin legea 303/2004 privind statutul magistraţilor. Astfel la articolul 57 alinetatele 7 şi 8, legea spune:

„(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni.

(8) Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni.”

Legea spune aşadar că un procuror poate fi numit interimar într-o funcţie de conducere 1 an, însa cu toate aceste există procurori care stau interimar în funcţii de ani buni. Surse judiciare au explicat că, după un an de zile, procurrul face o „pauza” de o zi, apoi este delegat din nou timp de 6 luni, cu posibilitate de reînnoire încă 6 luni.

Situaţia de la DNA este similară cu cea din cadrul Administraţiei penitenciarelor. Şeful de sindicat, Sorin Dumitraşcu, acuză ca ministrul Justiţiei Tudorel Toader ţine comandanţii de penitenciare pe poziţii interimare, în loc să facă concurs, tocmai pentru a-i controla mai uşor.

(Foto: Inquamphotos/ Autor: Octav Ganea)