AUR și Ura

Partidul condus de George Simion și Claudiu Târziu a lansat o nouă acțiune de tip fascist și extremist, incitând pe Facebook la ură împotriva presei. Într-un mesaj postat miercuri, Alianța pentru Unirea Românilor își îndeamnă susținătorii să întocmească liste negre:  ”Haideți să vedem care sunt cele mai toxice și false „organe de presă”. Începem noi: G4media…Completați voi!”.

Într-o singură oră, postarea a strâns sute de comentarii. Cum era de așteptat, cei mai mulți susținători AUR cred că toată presa este vândută politicienilor, cumpărată de partide și că acționează la cheremul lor. Comentatorii AUR mai scriu că toate televiziunile și publicațiile online mint, cu excepția România TV, un post ”cu știri adevărate”, care le inspiră ”încredere”.

Ce fac liderii AUR și de ce este extrem de periculoasă acțiunea lor? George Simion și Claudiu Târziu vor să se răzbune pe G4Media.ro deoarece scrie despre AUR, în mod programatic, că este ”partid extremist”. După asaltul asupra Parlamentului, G4Media.ro a luat decizia editorială de a preciza în toate știrile, relatările și articolele că AUR este un partid extremist, așa cum se raportează la el întreaga presă internațională, pentru ca cititorii să fie avizați în permanență că avem de a face cu un partid anti-democratic, indiferent ce ar pretinde.

Decizia G4Media.ro de a ne raporta la AUR ca la un partid de extremă dreaptă a venit însă la capătul unui lung șir de fapte, acțiuni și declarații de tip fascist și neolegionar comise de acest partid profund nociv pentru societatea românească, sintetizate deja de Cristian Pantazi aici.

Răspunsul liderilor AUR este o incitare la ură pur sânge împotriva G4Media.ro, fără argumente, un îndemn la linșaj public. George Simion și Claudiu Târziu nu pot explica de ce G4Media.ro este ”cel mai toxic și fals organ de presă”, însă deschid sesiunea de scuipături la adresa presei bazându-se pe o realitate: credibilitatea presei în general este în declin, din cauză că majoritatea redacțiilor iau bani de la Guvern sau de la partide. Numai că G4Media.ro se numără printre puținele redacții din România care are afișat următorul disclaimer la sfârșitul fiecărui articol:

• G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

Liderii AUR atacă, după Parlament, o altă instituție-cheie în orice democrație: presa. Ca orice partid fascist care se hrănește din răspândirea urii și a neîncrederii în tot și în toate, AUR are și el nevoie de dușmani reali sau imaginari cu care să se războiască în permanență.

Cu bune și cu relele lor, Parlamentul, Presa, Justiția, sunt piloni de bază într-o democrație. Fără ele nu putem funcționa. Una este să le critici activitatea, să arăți ce nu merge, cu totul altceva să inciți programatic la ură împotriva lor. Or, a ridica ura publicului împotriva unei redacții din poziția de partid parlamentar, cu 20% în sondaje, reprezintă o acțiune profund anti-democratică, un atac la libertăți fundamentale.

Nu degeaba susținătorii AUR se mai regăsesc doar în România TV, un post care vorbește aceeași limbă cu ei mai ales pe tema vaccinării și restricțiilor, subminate metodic. Și unii și alții susțin în schimb toate conspirațiile, fake news-urile și aberațiile posibile.

Umberto Eco identifica 14 trăsături specifice unui partid fascist, AUR le bifează pe majoritatea. Prin atacul la adresa presei și G4Media în particular, AUR se încadrează la trăsătura cu numărul 7: Obsesia pentru complot. „Astfel, la rădăcina psihologiei fasciste se află obsesia pentru un complot, eventual unul internațional. Adepții trebuie să se simtă asediați”, explică Eco una dintre metodele fasciste de a strânge adepți în jurul lor.

Așa au ajuns toate -ismele la putere (nazism, comunism, legionarism), cățărându-se pe slăbiciunile reale ale democrației sau capitalismului, în vremuri de criză economică și politică, când publicul debusolat este mai vulnerabil la mesajul extremist și atras de dictaturi.

Ce constat însă este lașitatea extremă a lui George Simion și Claudiu Târziu, frica de a se privi în oglindă și de a-și asuma identitatea fascistă, extremistă și legionară. De pildă, postarea despre G4 apare pe pagina de FB a partidului AUR, nici Simion, nici Târziu n-au curajul să răspândească ei mesajul, stau ascunși în spate lui. Afirmația despre Holocaust că reprezintă o ”temă minoră” a fost plasată tot într-un comunicat al partidului. Oficial, domnul Simion se preface că ar fi altceva, susținând că va vizita Muzeul Holocaustului.

Falsa pioșenie și înțelegere a Holocaustului i-au trecut însă repede, în aceeași emisiune, George Simion l-a anunțat  președinte de onoare al partidului pe Călin Georgescu, un admirator entuziast al lui Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu. Este pur și simplu o insultă la adresa evreilor și a memoriei victimelor Holocaustului.

Nu mai ține șmecheria asta: una spune AUR pentru publicul lui, alte pretind liderii săi la televizor. Nu te poți opune în Parlament studierii Holocaustului în școli, despre care spui că este o ”temă minoră” și să pretinzi apoi că vizitezi muzeul din Washington. Este insultător, o golănie de stadion și nimic mai mult.

Iar toate astea se petrec în ajunul Zilei Internaționale de Amintire a Holocaustului.

Așadar, domnii Simion și Târziu știu bine că au născut un monstru politic, o oroare de partid, dar ei, părinții lui, vor onorabilitate. Ciumații politicii românești pretind respect.

Nu-l pot avea, câtă vreme apelează la toate armele interzise în politică. AUR reprezintă azi o mare vulnerabilitate pentru statul român și pentru democrație, într-un context extern atât de delicat, cu războiul la ușa Ucrainei. Lucrurile se complică dacă adăugăm că întreg narativul AUR împotriva valorilor democratice servește propagandei Rusiei, fie în mod conștient, fie din poziția idiotului util. Acest partid nefrecventabil trebuie izolat și denunțat ca extremist în fiecare moment.

Este datoria și obligația presei ca, în aceste vremuri tulburi, să le devoaleze mereu adevărata față. Au atacat fizic Parlamentul, au agresat politicieni, i-a amenințat până și în casele lor, azi a venit rândul presei. E doar o chestiune de timp până când ura și violența promovate de AUR în societatea românească se vor revărsa fizic și împotriva jurnaliștilor.

Însă există și o veste bună în demersul anti-presă al AUR, continuatorul defunctului PRM condus de Vadim Tudor: când te înjură extremismul, știi sigur ca gazetar că ești pe drumul cel bun. Și Vadim Tudor glorifica dictatori și ura partizanii democrației.

Pentru noi, răbufnirile AUR reprezintă cel mai clar indiciu că facem ce trebuie.