Austria continuă să pună frână României și Bulgariei pe drumul aderării la Schengen/ Karner refuză din nou extinderea spațiului de liberă circulație: Acest lucru nu ar fi primit cu înțelegere de către populație
Austria continuă să pună frână aderării la Schengen a Bulgariei și României. După liberalizarea sectorului traficului aerian, el „nu crede că alți pași ar trebui luați prea repede”, a declarat miercuri ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) după o conferință cu omologii europeni la Laxenburg, transmite agenția APA.
„Acest lucru nu ar fi primit cu înțelegere de către populație”. Colegul bulgar al lui Karner, Kalin Stojanow, speră că veto-ul Vienei va înceta în acest an.
Începând de marți, miniștrii și secretarii de stat din 15 țări din Europa Centrală, de Est și de Sud s-au reunit la Castelul Laxenburg de la periferia Vienei pentru a discuta chestiuni arzătoare de politică de securitate, în primul rând lupta împotriva migrației ilegale. Platforma de dialog cunoscută sub numele de Forum Salzburg a fost înființată de Austria în anul 2000 pentru a consolida legăturile în materie de politică de securitate cu țările din Europa Centrală și de Est care erau atunci candidate la aderarea la UE.
La conferința de presă comună cu Stoyanov și omologul său sloven Boštjan Poklukar, Karner a subliniat că țările din Forumul Salzburg se consideră „deschizătoare de drumuri la nivelul UE în ceea ce privește chestiunile-cheie de securitate internă”. Stojanow a preluat președinția grupului de state de la Karner în cadrul conferinței și a anunțat că Forumul Salzburg își va „reprezenta pozițiile și mai clar” la nivelul UE în viitor. De exemplu, acesta dorea să prezinte noii Comisii Europene declarația comună adoptată marți, care, printre altele, solicită o protecție mai eficientă a frontierelor externe ale UE.
Forumul Salzburg colaborează „cu mare succes în domeniul securității interne” de 24 de ani, a spus Poklukar. „Mesajul nostru este: împreună suntem mai puternici”, a subliniat ministrul sloven. El a reamintit că o soluție parțială la disputa Schengen ar putea fi găsită în timpul președinției slovene a Forumului de la Salzburg, în a doua jumătate a anului 2023. El crede că Bulgaria și România vor adera în totalitate la spațiul Schengen. „Sunt un optimist și cred că acest lucru se va întâmpla până la sfârșitul anului”, a declarat ministrul bulgar de interne.
Ca răspuns la o întrebare din partea APA, Poklukar și Stoyanov și-au exprimat simpatia pentru ideea că angajamentul grupului de state ar putea fi reflectat și în numirea viitorului comisar european pentru afaceri interne. „Țările noastre sunt puternice și am găsi un excelent comisar pentru migrație”, a declarat Poklukar. „Cred că ar fi foarte bine dacă un reprezentant al Forumului Salzburg ar deveni comisar european”, a adăugat colegul său bulgar. Grupul de state include Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.
În cadrul conferinței de presă, Karner a subliniat cele mai recente succese în lupta împotriva migrației ilegale. De exemplu, în prima jumătate a anului au avut loc doar 290 de rețineri la frontiera Burgenland-Ungaria, față de 16 400 în aceeași perioadă a anului trecut. Întrebat de APA de ce Austria se opune în continuare extinderii complete a spațiului Schengen, ministrul de interne a făcut referire la suspendarea Schengen de către Germania în timpul actualului Campionat European de Fotbal sau de către Franța în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris.
În plus, „Air Schengen” cu Bulgaria și România a intrat în vigoare abia în aprilie. „Pentru a face următorii pași, trebuie să existe o gardă tehnică funcțională la frontierele externe ale UE”, a cerut el.
Stoyanov a declarat că situația la frontiera externă a UE a Bulgariei cu Turcia a fost „extraordinar de calmă” timp de luni de zile. Presiunea migratorie a scăzut deoarece migranților li s-a arătat că le este dificil să treacă frontiera. Pe de altă parte, Poklukar a raportat o creștere a numărului de rețineri la frontiera externă slovenă.
„Au fost 18 000 de treceri anul acesta, cu zece procente mai mult decât anul trecut”. Cu toate acestea, Slovenia a reușit, de asemenea, să rețină peste 300 de contrabandiști. Ca măsuri împotriva migrației ilegale, el a menționat o nouă cooperare trilaterală cu Croația și Italia, dar și o prezență mai puternică a UE în Balcanii de Vest. În special, el s-a pronunțat în favoarea punerii în aplicare a misiunii Frontex în Bosnia și Herțegovina, planificată de mult timp.
Dl Karner a declarat că la reuniunea de două zile a avut loc o „discuție intensă” cu privire la pactul privind azilul și migrația adoptat înainte de alegerile europene. „Am spus că acest pact privind azilul și migrația trebuie acum adus la viață, astfel încât să poată începe să producă efecte”, a subliniat el. În acest sens, el a reiterat cererile bine-cunoscute privind funcționarea protecției frontierelor externe, proceduri de azil mai rapide și așa-numitul model al țării terțe. Declarația comună a abordat, de asemenea, problema returnărilor în Siria, o țară aflată în război civil.
În plus, au fost discutate și riscurile asociate digitalizării, și anume cooperarea împotriva criminalității informatice, dezinformării și radicalizării online. S-a sperat că viitoarea Comisie Europeană va pune „un accent deosebit” pe aceste domenii. În cele din urmă, la reuniune, la care au participat și reprezentanți de vârf ai Comisiei Europene și ai autorităților UE specializate în sectorul securității, s-a discutat și despre o mai bună combatere a traficului de persoane.
Pe lângă cei nouă membri ai Forumului de la Salzburg și cele șase țări din Balcanii de Vest, au fost invitate și Ucraina, Republica Moldova și Germania. Pe lângă Karner, Stoyanov și Poklukar, au mai fost prezenți miniștrii de interne Cătălin Marian Predoiu (România), Matúš Šutaj Eštok (Slovacia), Panče Toškovski (Macedonia de Nord) și Ivica Dačić (Serbia). Celelalte țări au fost reprezentate de secretari de stat, miniștri adjuncți de interne sau ambasadori, iar Ucraina a participat prin mijloace video
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
1 comentariu