Autorităţile germane au întărit securitatea în jurul Reichstagului după ocuparea Capitoliului / Unii aleşi se tem de acţiuni violente generate de extremnişti de dreapta şi coronasceptici

O mulţime escaladând treptele parlamentului şi găsindu-se nas în nas cu un efectiv subdimensionat de poliţişi. Înaintea americanilor, miercuri, germanii asistaseră deja, necrezându-şi ochilor, la o asemenea scenă pe 29 august 2020, scrie Les Temps, citată de Rador.

În acea zi, manifestanţi ostili restricţiilor sanitare legate de pandemnie au forţat barajele care înconjurau Reichstagul la Berlin. Ei n-au putut pătrunde în clădire. Dar insurecţia care a lovit în această săptămână Capitoliul îi alarmează în cel mai înalt grad pe oficialii politici germani.

Într-o scrisoare adresată colegilor săi şi făcută publică de „Bild am Sonntag”, preşedintele parlamentului se referă la o întărire a dispozitivului de protecţie. Wolfgang Schäuble explică faptul că a solicitat un raport de la Ministerul Afacerilor Externe privind evenimentele de la Washington „pentru a clarifica, cu statul federal şi cu Landul Berlin, ce concluzii trebuie trase şi să securizeze” parlamentul.

Într-o Europă în care manifestaţiile ostile măsurilor sanitare nu slăbesc, Germania apare ca un laborator. Foarte devreme după apariţia pandemiei, s-au înmulţit manifestaţiile, amestecând coronasceptici şi mişcari de extrema dreaptă.

Spectrul unei „Corona-RAF”

Îngrijorarea autorităţilor germane s-a tradus duminică prin spusele ministrului-preşedinte al Bavariei. Într-un interviu pentru „Welt am Sonntag”, Markus Söder trage alarma în legătură cu posibila apariţie a unei „Corona-RAF”, cu referire la Fracţiunea Armata Roşie.

Această organizaţie teroristă de extrema stângă, cunoscută şi sub numele „banda Baader”, este la originea unei serii de atentate şi răpiri care a marcat Germania între sfârşitul anilor 1960 şi începutul deceniului 1990.

„Gândurile rele se transformă în cuvinte rele şi, la un moment dat, în acţiuni”, afirmă Markus Söder. El este îngrijorat de agresivitatea tot mai mare a unui curent „care ar putea deveni violent” şi face apel la intervenţia Oficiului pentru protejarea Constituţiei, serviciul intern de informaţii. „Trebuie nu numai să îmbunătăţim măsurile de securitate în jurul instituţiilor demcratice, dar şi să supraveghem mai bine mişcările sectare precum ‘Querdenker’ [‘cei care gândesc altfel’, n. red.]

Apărută la Stuttgart, această mişcare ostilă restricţiilor sanitare s-a răspandit în toată ţara. În decembrie, landul Baden-Wurtemberg a decis să pună filiala sa, „Querdenken 711”, sub supraveghere. Fondatorul ei, antreprenorul Michael Ballweg, se îndoieşte de existenţa pandemiei. În august, chemarea sa la manifestaţie a adunat 40.000 de persoane la Berlin. Potrivit autorităţilor din landul Baden-Wurtemberg, legăturile între

„Querdenker”, tezele complotiste ale Qanon şi anumite mişcari de extrema dreaptă ca Reichsbürger-ii – aceşti „cetăţeni ai Reich-ului” care nu recunosc Republica federală – arată o „radicalizare avansată”.

Sursa: Les Temps/ Rador
https://www.letemps.ch/monde/apres-etatsunis-lallemagne-redoute-lassaut-parlement
Autor: Marc Allgöwer