Avertisment pentru autostrada Ploiești – Brasov: Un raport al Curții Europene de Conturi arată că autostrăzile europene construite în regim PPP nu au fost gata la timp și au costat peste estimarea inițială

Autostrăzile construite în regim de parteneriat public-privat nu sunt gata la timp și de cele mai multe ori ajung să coste mai mult decât era estimat inițial. Motivele sunt simple: apelarea la PPP nu rezolvă cu nimic faptul că, de multe ori, proiectele sunt slab pregătite și bazate pe studii incomplete sau pe estimări mult prea optimiste ale traficului și ale încasărilor obținute din taxele plătite de șoferi. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui raport din 2018 al Curții Europene de Conturi, care a analizat șase proiecte de autostrăzi realizate prin PPP din Spania, Grecia și Irlanda.

Concluziile auditorilor europeni sunt un avertisment pentru România, care în această perioadă negociază construirea și operarea autostrăzii Ploiești-Brașov cu asocierea China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia).

Grecia a plătit scump greșelile făcute în derularea proiectelor de parteneriat public-privat. Nici una dintre cele trei autostrăzi construite în PPP și analizate de auditorii europeni – Moreas, Olympia și autostrada Greciei Centrale – nu a fost gata la timp. Întârzierile au fost, în medie, de 4 ani. În plus, pentru că pe aceste autostrăzi au circulat mai puține vehicule decât se estimase inițial, contribuabilii eleni au fost nevoiți să suporte costuri suplimentare de peste 1,2 miliarde de euro. Asta în condițiile în care în urma renegocierii contractelor s-a amânat oricum construirea unor tronsoane importante din toate cele trei șosele de mare viteză.

De exemplu, ca urmare a plății din partea statului către concesionari și a creșterii substanțiale a costurilor financiare, costul total per km al proiectului autostrăzii Greciei Centrale a crescut cu 47%, de la valoarea inițială de 13,7 milioane de euro la 20,2 milioane de euro per km, în timp ce lungimea tronsonului care trebuia construit a fost redusă cu 55%.

Foto: Autostrăzile din Grecia (Sursa: Raportul Curții de Conturi)

“Această situație s-a datorat în primul rând crizei financiare și caracterului precar de pregătire a proiectelor de către partenerul public, ceea ce a avut drept consecință semnarea prematură a unor contracte insuficient de eficace cu concesionari privați. (…) Curtea a constatat că analizele premergătoare erau bazate pe scenarii excesiv de optimiste referitoare la cererea viitoare și la utilizarea în viitor a infrastructurii planificate. În plus, faptul că s-a optat pentru utilizarea de parteneriate public-privat nu a avut niciun efect pozitiv asupra a două dintre cele mai frecvente cauze ale întârzierilor, și anume procedurile judiciare și caracterul incomplet al studiilor pregătitoare”, scrie în raportul Curții Europene de Conturi.

De unele din aceste hibe se face vinovat și proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov, spun cei de la Asociația Pro Infrastructura.

“Fără baze solide (studii de teren, geologie, geotehnică, impact asupra mediului), orice încercare de tip PPP pe sectorul Comarnic-Brașov (traseu montan foarte dificil) va fi un eșec, așa cum au fost și precedentele trei!”, spuneau în decembrie cei de la Asociația Pro Infrastructura.

În plus, există serioase semne de întrebare dacă pe noua autostradă, atunci când va fi gata, vor circula suficiente mașini, astfel încât constructorul privat să-și acopere investiția din taxele achitate de șoferi.

De construirea și operarea autostrăzii Ploiești-Brașov s-au arătat interesate inițial cinci asocieri formate din firme din China, Turcia, Spania și Austria. În acest moment în cursă a rămas, însă, doar asocierea formată din companiile China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia).

“În 2019 semnăm contractul pentru autostrada Ploieşti-Braşov, iar în 2023 va fi gata”, a declarat recent, pentru ZF, Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituția care se ocupă de acest proiect.

Potrivit acestuia, în primul an, partenerul privat se ocupă de proiectul tehnic în vederea obţinerii autorizaţiilor de construcţie, în timp ce partenerul public, adică statul român, are ca atribuţii să obţină avizele de mediu şi să facă exproprierea, iar după primul an se poate trece la construcţia proiectului, care durează aproximativ trei ani.

În clarificările solicitate de firmele, care s-au arătat interesate de realizarea proiectului, s-a deschis, însă, deja poarta pentru prelungirea acestui termen din vina autorităților române.

“Autoritatea contractantă a alocat o perioadă necesară proiectării și execuției lucrărilor de 48 de luni, luând în considerare toate activitățile prevăzute în Studiu de fundamentare, inclusiv cele aflate în responsabilitatea partenerului public, cum ar fi avizul de mediu. În condițiile în care partenerul public nu obține avizele în termenul stabilit, perioada de construcție începe de la obținerea autorizației de construcție”, se arată într-un din cele 44 de clarificări cerute de firmele interesate de realizarea autostrăzii Ploiești-Brașov.

Valoarea proiectului de construire și operare în regim de PPP a autostrăzii Ploieşti-Braşov este estimată la 1,36 miliarde euro.

Autostrada va fi operată în regim PPP până în 2043. În toată perioadă partenerul privat contribuie cu 75% din costul investiției și costurile de întreținere și operare. Statul se angajează să plătească anual, pe perioada de operare, cel mult 55 milioane euro pentru amortizarea investiției făcută de operatorul privat.

„Pe autostradă va fi implementat un sistem de taxare “semi-închis”, care prevede bariere, precum și cabine de taxare acolo unde va fi cazul. Tarifele vor fi introduse pe parcursul finalizării tronsoanelor de autostradă. Taxa de utilizare a autostrăzii care va fi plătită de un autoturism la 100 km de autostradă parcurși este limitată la 6,3 euro fără TVA, şi poate fi supus indexării la data de 01 martie a fiecărui an cu rata de creştere a salariului mediu net din anul anterior. Nivelul tarifului perceput este stabilit în funcție de distanța parcursă de vehicul”, se arată în Studiul de fundamentare realizat de Comisia de Prognoză și înmânat firmelor care s-au arătat interesate de realizarea proiectului.

În total din taxarea autostrăzii București-Comarnic, Studiul de Fundamentare publicat de Comisia de Prognoză, s-ar încasa în perioada 2019-2043 peste 2,1 miliarde euro.

Contractul prevede, de asemenea, plăţi anuale din fonduri publice care să asigure recuperarea investiţiei de către partenerul privat.

Chinezii au construit cel mai lung pod din lume

China Communications Construction Company (CCCC) este unul dintre cei mai mari constructori la nivel Mondial. Potrivit Forbes, gigantul chinez înființat în 2006 avea, la nivelul iunii iunie a anului trecut, o cifră de afaceri de peste 71 de miliarde de dolari și aproape 117.000 de angajați.

CCCC a fost implicată în mai multe proiecte majore de infrastructură atât în Asia, cât și în Africa și Europa, printre care cel mai mare lung pod din lume, Danyang–Kunshan Grand Bridge, cu o lungime de peste 164 de kilometri, dar și cel mai lung pod maritim din lume Hong Kong-Zhuhai-Macao Bridge, care are o lungime de 55 de kilometri.

Foto: Cel mai lung pod maritim din lume

În Europa, gigantul chinez a construit podul Pupin peste Dunăre din Serbia, care leagă două dintre municipalitățile Belgradului, Zemunul şi Borča. Podul cu o lungime de peste 1,5 kilometri a fost inaugurat în 2014. Potrivit oficialilor sârbi de la acea vreme a fost singurul proiect de infrastructură finalizat la timp. La construcția podului au lucrat muncitori chinezi.

În România, chinezii au participat la licitația pentru construirea podului peste Dunăre de la Brăila, proiect în valoare de circa 2 miliarde de lei, licitație pe care au pierdut-o în fața asocierii italo-nipone Astaldi – IHI Infrastructure. Un alt proiect de care chinezii au fost interesați a fost cel pentru modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța. Nici cu acesta nu au avut noroc. Contractul în valoare de circa 140 de milioane de lei a mers la asocierea dintre Imprezia di Contruzioni Ing. E. Mantovani SPA și Consal Trade SRL.