Aviz Huawei: Investițiile străine în sectoarele strategice vor fi monitorizate de UE începând cu aprilie

Consiliul UE, prezidat de România, a ajuns marți la un acord prin care Uniunea Europeană va fi dotată din luna aprilie cu norme noi menite să monitorizeze investițiile directe provenite din țări terțe (China, SUA etc) din motive de securitate sau de ordine publică, potrivit unui comunicat al instituției. Acordul pan-european vine pe fondul controversei majore în jurul investițiilor tot mai mari făcute de compania chineză Huawei, bănuită că are legături cu serviciile secrete de la Beijing.

Regulamentul, care este obligatoriu pentru toate statele membre, a apărut în urma îngrijorării unor state membre (Franța, Germania) în fața investițiilor tot mai mari ale companiilor chineze sprijinite de stat în sectoare strategice, precum telecomunicațiile, cercetarea ori infrastructura de transport. În paralel cu sprijinul pentru companiile chineze aflate în plină expansiune, Beijingul a adoptat constant măsuri de protejare a pieței interne în fața unor investiții similare ale companiilor europene, potrivit Reuters.

Noua reglementare prezintă maxim interes și pentru România, care se pregătește să lanseze în acest an licitația pentru licențele rețelei de telecomunicații 5G. Huawei este un important furnizor de echipamente pentru marii jucători telecom din România, iar guvernul de la București poate utiliza acum regulamentul UE pentru a stopa accesul companiei la dezvoltarea rețelei.

Regulamentul le furnizează statelor membre instrumentele prin care se pot opune unor investiții străine în active strategice dacă ele consideră că acele investiții pun în pericol securitatea și ordinea publică internă.

Ca urmare a acestei reglementări, Comisia va avea dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiție ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii UE, cum ar fi Orizont 2020 sau Galileo. Or, potrivit unor surse diplomatice europene, Huawei vizează investiții finanțate din aceste două programe de cercetare ale UE, iar Comisia Europeană va avea practic un veto.

”Cu noul cadru legislativ suntem mult mai bine echipați să ne asigurăm că investițiile din țările aflate în afara UE chiar sunt benefice pentru interesele noastre”, a spus și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-un comunicat de presă.

Regulamentul a fost adoptat în urma unei propuneri din 2017 a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care a parcurs complexul proces decizional din UE. Actul normativ va intra în vigoare în luna aprilie.

”UE este și va rămâne unul dintre cele mai deschise locuri pentru investiții din lume. Noile norme privind examinarea investițiilor vor asigura că deschiderea merge mână în mână cu protecția adecvată a activelor noastre strategice”, a spus Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri și președinte al Consiliului, potrivit comunicatului citat.

Principalele caracteristici ale noului cadru european pentru examinarea investițiilor străine directe (Sursa: Comisia Europeană):

– creează un mecanism de cooperare în cadrul căruia statele membre și Comisia vor putea face schimb de informații și își vor exprima preocupările specifice;

– permite Comisiei să emită avize în cazurile care privesc mai multe state membre sau în cazul în care o investiție ar putea afecta un proiect sau un program de interes pentru întreaga UE, cum ar fi Orizont 2020 sau Galileo;

– încurajează cooperarea internațională cu privire la politicile de examinare a investițiilor, inclusiv schimbul de experiență, de bune practici și de informații privind tendințele în materie de investiții;

– reafirmă că interesele în materie de securitate națională țin de responsabilitatea statelor membre; noul cadru european nu va afecta capacitatea statelor membre de a-și menține mecanismele de revizuire existente, de a adopta unele noi sau de a rămâne fără astfel de mecanisme naționale (în prezent, 14 state membre dispun de astfel de mecanisme);

– statele membre au ultimul cuvânt de spus în privința faptului dacă o anumită operațiune ar trebui autorizată sau nu pe teritoriul lor;

– ia în considerare necesitatea de a acționa respectând termene scurte favorabile întreprinderilor, precum și cerințe stricte de confidențialitate.

Context: SUA şi Franţa se tem de un amestec al Beijingului în dezvoltarea reţelei 5G

Punerea pe piaţă a reţelei 5G nu este aşteptată decât începând din 2020, dar dezvoltarea sa este deja obiectul unei intense lupte geopolitice. Bine situat pentru a obţine piaţa de instalare a tehnologiei, care va permite dezvoltarea „Internetului obiectelor”, în multe ţări, grupul chinez Huawei este bănuit de înţelegeri cu puterea de la Beijing şi independenţa sa este pusă la îndoială, scrie Le Monde, citat de Rador.

Presupusa apropiere a firmei de preşedintele chinez, Xi Jinping, întreţine neîncrederea multor guverne, îngrijorate să găsească în utilajele companiei căi digitale ascunse („backdoors”) care ar permite serviciilor chinezeşti să supravegheze conţinutul comunicărilor făcute în exteriorul teritoriului lor. Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, Franţa şi Germania au luat distanţă faţă de Huawei care, la rândul său, îşi clamează buna credinţă şi dezminte orice intenţie de a spiona.

Omniprezenţa Huawei pe piaţa reţelelor de telecomunicaţii şi telefonie – compania afirmă că îşi vinde produsele către 45 din cei 50 cei mai mari operatori mondiali – trezeşte teama multor guverne privind posibilitatea unui spionaj cibernetic pentru China. Îngrijorări bazate pe faptul că fondatorul companiei, Ren Zhengfei, este un fost inginer din armata chineză şi că o lege aplicată din 2017 cere companiilor din ţară să coopereze în cadrul unui efort naţional pentru serviciile de informaţii.

Plasând „backdoors” în echipamentele sale, din punct de vedere tehnic, Huawei ar putea avea acces la comunicaţii efectuate în toate ţările în care s-a implantat. Deşi ipoteza unei colaborării cu Beijingul nu s-a bazat niciodată pe elemente concrete, ea determină numeroase autorităţi naţionale să ia distanţă faţă de grupul chinez, cu riscul de a-şi dezvolta propriile soluţii pentru a implanta o reţea 5G eficientă în anii următori.

Neîncrederea exprimată faţă de Huawei este şi rezultatul presiunii exercitate de Statele Unite asupra unora dintre aliaţii săi (Canada, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă) pentru ca ei să reconsidere posibilitatea unui parteneriat cu gigantul chinez. Din 2012, Congresul american a calificat Huawei şi pe concurentul său chinez ZTE drept „ameninţare la adresa securităţii naţionale”; revenirea puternicelor tensiuni comerciale între Washington şi Beijing a făcut din grupul chinez ţinta criticilor administraţiei Trump, doritoare să nu arate vreo întârziere tehnologică în dezvoltarea 5G acceptând prezenţa Huawei pe teritoriul său.