Avocatul CJUE susține că recursurile Poloniei și Ungariei privind condiționarea banilor europeni de statul de drept ar trebui respinse/ În general, Curtea Europeană de Justiție urmează opiniile avocatului

Recursurile înaintate de Polonia şi Ungaria împotriva mecanismului care condiţionează acordarea de fonduri europene de respectarea statului de drept ar trebui respinse, potrivit avizului avocatului general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Campos Sánchez-Bordona, informează AFP. Comunicatul integral al CJUE, cu argumentele avocatului, poate fi consultat aici. 

‘Acest regim a fost adoptat pe un temei juridic adecvat, este compatibil cu articolul 7 al Tratatului UE şi respectă principiul securităţii juridice’, arată avocatul general, într-un comunicat publicat joi pe site-ul CJUE.

Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curte, dar sunt în general urmate de aceasta.

Verdictul final este aşteptat în câteva săptămâni, probabil la începutul lui 2022.

Intrat în vigoare la 1 ianuarie, dar încă neutilizat vreodată, noul regulament stabileşte un mecanism general de ‘condiţionalitate’ pentru protecţia bugetului Uniunii Europene în cazul unei încălcări a principiilor statului de drept în statele membre (absenţa independenţei justiţiei, corupţie ş.a.), ce afectează sau riscă să afecteze bugetul Uniunii.

Regulamentul permite ca, la cererea Comisiei Europene, Consiliul să adopte, printre altele, măsuri precum suspendarea plăţilor care trebuie realizate din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a multor programe finanţate din acest buget.

Polonia şi Ungaria, care fac parte, după cum aminteşte AFP, dintre ţările potenţial ameninţate de acest mecanism de ‘condiţionalitate’, din cauza disputelor recurente cu UE în privinţa statului de drept, au sesizat în martie CJUE pentru anularea lui, invocând, printre alte motive, absenţa sau caracterul inadecvat al temeiului juridic ales pentru regulament, incompatibilitatea acestuia cu articolul 7 din Tratat şi încălcarea principiului securităţii juridice.

Comisia Europeană, responsabilă cu declanşarea mecanismului, a indicat că va aştepta decizia CJUE înainte de a lua măsuri, însă a început să strângă informaţii pentru a constitui dosare şi, pe 19 noiembrie, a trimis scrisori Varşoviei şi Budapestei.

Comisia a cerut explicaţii Varşoviei cu privire la problemele de lipsă de independenţă a sistemului său de justiţie şi de contestare a întâietăţii dreptului european. În cazul Budapestei, executivul UE evocă probleme legate de atribuirea de contracte publice şi de conflicte de interese.

sursa: Agerpres.ro, sursa foto: Clujust.ro