Avocatul fostei soții a lui Liviu Dragnea îl critică pe șeful PSD pentru presiunile asupra Înaltei Curți

”Încăpățânarea d-lui Dragnea și a altora de a susține public, inclusiv ca presiune pe ministrul justiției, nelegalitatea completelor de 5 judecători de la ÎCCJ ca urmare a nepunerii imediate în aplicare a Legii nr. 207/2018 este și neproductivă și greșită”, a scris pe Facebook avocatul Adrian Toni Neacșu, cel care a reprezentat-o pe Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive de la Teleorman.

Avocatul Bombonicăi Prodana, în cazul căreia magistrații au decis încetarea procesului pentru că a plătit prejudiciul, îl critică pe Dragnea pentru presiunile puse public pe conducerea Înaltei Curți pentru schimbarea completului de judecată la care a ajuns dosarul angajărilor, aflat în faza apelului.

”Este greșită întrucât legea nu a modificat nimic în ce privește compunerea și desemnarea judecătorilor în aceste complete. Neexistând nici o modificare în structura acestor complete ÎCCJ nu avea cum, la mijlocul anului, să facă o nouă tragere la sorți și o nouă desemnare a completelor. Hotărârea colegiului de conducere a ÎCCJ în acest sens este riguros corectă iar explicațiile publice ale d-nei Președinte Tarcea corecte, sub acest aspect. Legea 207/2018 se aplică la ÎCCJ”, a mai scris Toni Neacșu.

Avocatul fostei soții a șefului PSD mai arată că tactica lui Dragnea ”este neproductivă întrucât induce în mod greșit impresia că obligația tragerii la sorți a tuturor celor 5 membri ai completului (în practica din 2014 ÎCCJ trage la sorți numai 4 judecători iar al 5-lea este pus „de drept”) a apărut abia de la 23 iulie 2018. Această obligație există de la 1.02.2014, la fel cum tot de atunci există prevederea clară că președintele și vicepreședintele ÎCCJ conduc completele de 5 doar dacă au fost extrași la tragerea la sorți pentru a face parte din ele. Dacă nu au rezultat din tragerea la sorți nu au ce căuta în completele de 5. Deci, nu mai există „membri de drept”, confuzie generală atât în presă, cât și în dezbaterea publică, chiar cu participarea confraților mei avocați, încă de la 1 februarie 2014. Prin recenta modificare nu s-a făcut decât o clarificare a unor prevederi legale în vigoare din 1.02.2014. Aveți alăturat fotografia art. 32 din Legea 304/2004 înainte și după modificarea operată prin Legea 207/2018. Pentru că orice act administrativ, cum sunt Hotărârile colegiului de conducere ICCJ prin care s-au desemnat completele de 5, se bucură de prezumția de legalitate, până când o instanța de judecată nu constată nelegalitatea acestora nu putem vorbi decât de o suspiciune de nelegalitate, lucru extrem de important. Nelegalitatea actului administrativ nu se proclamă public ci se constată de justiție. Tocmai de aceea și eu îmi măsor cuvintele, indiferent cât de clară este Legea 304/2004 în ce privește compunerea completelor de 5”.