Avocatul general în procesul de la Curtea de Justiție a UE pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția: Judecătorul național să pună în balanță drepturile inculpaților și interesele financiare ale UE și să aleagă dacă aplică sau nu deciziile CCR, fără să riște o sancțiune disciplinară

Avocatul general al CJUE în procesul deschis de Curtea de Apel Braşov pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripţia, spaniolul Campos Sánchez-Bordona, şi-a prezentat concluziile într-o manieră solomonică, au explicat surse judiciare pentru G4media.ro.

Pe de-o parte, avocatul a conchis faptul că deciziiile CCR privind prescripţia – care conduc la impunitate pentru inculpaţii care au comis fraude grave – încalcă dreptul european şi a recomandat ca judecătorul naţional să fie lăsat să decidă dacă aplică sau nu deciziile CCR fără să rişte o sancţiune disciplinară. Pe de altă parte, a concluzionat avocatul, judecătorul naţional nu poate fi obligat nici să nu aplice deciziile CCR, care reprezintă lege penală mai favorabilă, pentru că se încalcă dreptul european şi sunt în joc interesele financire ale UE.

„Avocatul recomandă ca judecătorul naţional să pună în balanţă drepturile inculpaţilor şi interesele financiare ale UE şi să decidă dacă aplică sau nu deciziile CCR, fără să rişte o sancţiune disciplinară”, au explicat magistraţi consultaţi de G4media.ro.

„ Concluzie

161. Având în vedere considerațiile care precedă, propunem ca la cererea de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Brașov (România) să se răspundă după cum urmează:

„1)      O reglementare și o jurisprudență naționale care privesc întreruperea termenelor de prescripție a răspunderii penale care ar avea drept consecință ca un număr considerabil de fapte care constituie o fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii să rămână nepedepsite încalcă, în principiu, articolul 325 alineatul (1) TFUE și Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.

Instanța națională nu este obligată să lase neaplicate această reglementare și această jurisprudență naționale în cazul în care acestea sunt justificate de aplicarea principiului retroactivității legii penale mai favorabile, consacrat la articolul 49 alineatul (1) ultima teză din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sau, în lipsa acesteia, de un standard național mai ridicat de protecție a acestui principiu, prevăzut de dreptul național.

2)      Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări sau unei practici naționale care permite angajarea răspunderii disciplinare a unui judecător național pentru orice nerespectare a deciziilor curții constituționale naționale sau ale instanței supreme naționale. Acestea nu se opun însă angajării unei astfel de răspunderi disciplinare în cazurile excepționale ale unor comportamente grave și total impardonabile din partea judecătorilor, care ar consta în încălcarea deliberată și cu rea‑credință sau dintr‑o neglijență deosebit de gravă și de grosieră a normelor de drept național și de drept al Uniunii a căror respectare trebuie să o asigure.

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4 alineatele (2) și (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum și cu principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale care permite angajarea răspunderii disciplinare a unui judecător național pentru motivul că aceasta a aplicat dreptul Uniunii, astfel cum a fost interpretat de Curte, îndepărtându‑se de o jurisprudență a curții constituționale incompatibilă cu principiul supremației dreptului Uniunii”, sunt concluziile avocatului general Campos Sánchez-Bordona.

Concluziile avocatului general al CJUE au fost primite cu bucurie de avocaţii din România.

<<Avocatul general scrie negru pe alb că „interesele financiare ale Uniunii merită să fie protejate, însă acest lucru nu poate avea întâietate în fața apărării unui drept fundamental precum cel reprezentat de principiul retroactivității legii penale mai favorabile.” (…) Este șocant să citești într-un document de la CJUE că „drepturile fundamentale nu sunt mai puțin importante decât interesele financiare ale acesteia” și că „interesele financiare ale Uniunii nu pot fi protejate cu prețul unei încălcări a drepturilor fundamentale”>>, a scris avocatul Adrian Toni Neacşu pe Facebook.

Surse: CJUE se va pronunţa pe 10 iulie 2023 în acest proces în care Curtea de Apel Braşov a întrebat dacă poate să nu ţină cont de deciziile CCR în condiţiile în care acestea conduc la impunitate pentru suspecţii de fraudă şi evaziune, iar România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE (TUE) să combată aceste infracţiuni.

Citeşte mai multe detalii despte acest proces aici.

Notă: Alex Costache este jurnalist şi la Ştirile TVR.