Avocatul lui Tokes Laszlo: Înalta Curte rejudecă cererea de anulare a decretului de retragere a ordinului „Steaua României”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis rejudecarea pe fond a dosarului pentru anularea decretului prezidenţial de retragere a Ordinului Naţional „Steaua României”, formulată împotriva preşedintelui Klaus Iohannis şi a fostului premier Dacian Cioloş de către Tokes Laszlo, iar o decize va fi luată în data de 10 octombrie, a anunţat, joi, avocatul reclamantului, Kincses Elod, citat de Agerpres.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de Tokes Laszlo împotriva sentinţei pronunţate, în cea de-a doua fază de judecată, deci în rejudecare, de Curtea de Apel Bucureşti. Asta înseamnă că în primă fază a procesului, care a început în 2016, acţiunea noastră a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Bucureşti, recursul atunci declarat a fost admis de Înalta Curte de Casaţie cu trimitere spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, iar Curtea de Apel Bucureşti, care a primit instrucţiuni precise să examineze legalitatea propunerii Consiliului de Onoare al Ordinului ‘Steaua României’, a evitat să se conformeze, nedorind să stabilească nelegalitatea judecăţii Consiliului de Onoare. Madam Firea (Gabriela Vrânceanu Firea, n.r.) şi madam Andronescu (Ecaterina Andronescu, n.r.) au sesizat Consiliul de Onoare, solicitând preşedintelui României să aducă o hotărâre de retragere a de decoraţiei. În plus, nu s-a admis ca dreptul la apărare să fie exercitat”, a declarat avocatul Kincses Elod, într-o conferinţă de presă susţinută joi la Târgu Mureş.

Avocatul consideră că preşedintele României ar fi avut obligaţia legală de a verifica legalitatea propunerii de retragere a Ordinului Steaua României în cazul lui Tokes Laszlo, dar că nu a făcut acest lucru şi a admis propunerea şi a dispus retragerea decoraţiei.

„Retragerea decoraţiei a fost şi anticonstituţională, fiindcă în conformitate cu dispoziţia art. 1 din Constituţie, idealurile Revoluţiei trebuie să fie respectate, ceea ce nu s-a întâmplat prin această retragere a decoraţiei. În data de 10 octombrie o să aibă loc rejudecarea pe fond a cauzei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi sunt ferm convins că atunci se va admite şi în fond acţiunea noastră, având în vedere faptul că doamnele Firea şi Andronescu s-au antepronunţat, adică au propus o soluţie pe care tot ele au şi adoptat-o. Aşa ceva, fireşte, într-un stat de drept nu se poate produce”, a spus Kincses.

Apărătorul a precizat că ÎCCJ i-a acordat lui Tokes Laszlo şi cheltuieli de judecată în valoare de 4.725 lei.

„Este o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie în acest caz şi am fost surprins când am aflat ştirea deciziei pozitive. Nu m-am aşteptat ola astfel de decizie, dar pentru mine asta este un semnal că totuşi instanţele din ţară au o oarecare independenţă şi avem şanse la rejudecarea acestei cauze care va avea loc în octombrie. Pe de altă parte, consider că este imposibil să decidă în altfel, într-un alt mod, deoarece avem un adevăr absolut în cauză, este imposibil ca doamna Firea să fie în acelaşi timp şi denunţătoarea şi judecătoarea acestei cauze, de exemplu. Deci, am toată speranţa că această cauză va avea un sfârşit bun”, a declarat Tokes Laszlo, în conferinţa de presă.

Anul trecut, în octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Tokes Laszlo pentru anularea decretului prezidenţial de retragere a Ordinului Naţional „Steaua României”, formulată împotriva preşedintelui Klaus Iohannis şi a fostului premier Dacian Cioloş.

Apărătorul lui Tokes susţinea că prin această soluţie, instanţa ar fi „modificat radical practica judecătorească” şi că „inadmisibilitatea controlului judecătoresc al actelor administrative contravine şi practicii Curţii Europene de Justiţie”.

În anul 2016, avocatul Kincses Elod, reprezentantul lui Tokes Laszlo, la acea vreme europarlamentar, i-a chemat în judecată pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe premierul Dacian Cioloş, prin deschiderea unei acţiuni în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, pentru anularea decretului prezidenţial de retragere a Ordinului Naţional „Steaua României”.

„Nu numai preşedintele este chemat în judecată, ci şi primul ministru al României în calitate de contrasemnatar. Cer anularea Decretului Prezidenţial numărul 290 din 04.03.2016 contrasemnat de primul ministru, publicat în Monitorul Oficial partea I numărul 168/04.03.2016, prin care s-a dispus retragerea Ordinului Naţional Steaua României în grad de cavaler, care i s-a acordat lui Tokes Laszlo prin Decretul Prezidenţial nr. 1864/14.12.2009, publicat în Monitorul Oficial 884/2009”, arăta atunci avocatul Kincses Elod.

Prima cerere prin care Tokes Laszlo contesta legalitatea măsurii de retragere a distincţiei Ordinul Naţional „Steaua României” a fost respinsă ca inadmisibilă în februarie 2016, apoi a urmat o nouă acţiune în instanţă, de anulare a decretului prezidenţial din luna martie 2016, ajunsă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a decis, în anul 2021, rejudecarea cauzei şi soluţionarea fondului de către Curtea de Apel Bucureşti. La rejudecare, Curtea de Apel Bucureşti şi-a menţinut decizia anterioare.

În plângerea formulată prin avocatul Kincses Elod se arăta că prin retragerea Ordinului Naţional conferit „în semn de înaltă apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând prin exemplul personal revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste” s-ar fi încălcat prevederile art.1, alin. 3 din Constituţie, referitoare la respectarea „idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989”.

În acţiune se mai arăta că hotărârea Consiliului de Onoare nu ar avea forţă obligatorie pentru preşedintele României şi că instanţele de judecată nu ar fi cercetat cauza în fond.

Pe 20 noiembrie 2013, Consiliul de Onoare al Ordinului Naţional „Steaua României” a decis să îi retragă această distincţie lui Tokes Laszlo, motivul fiind că, în data de 27 iulie 2013, Laszlo Tokes i-ar fi cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universităţii de Vară Balvanyos, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare naţională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

„Propunerea mea nu s-a referit la înfiinţarea unui ‘protectorat al Ungariei asupra Transilvaniei’ cum s-a afirmat în necunoştinţă de cauză! Este de notorietate, protectoratul a fost exercitat de unele puteri coloniale asupra coloniilor. Tirolul de Sud – dat de mine ca exemplu de urmat – nu a fost şi nu este colonie, ci este exemplul cel mai reuşit al autonomiei teritoriale, înfăptuită cu respectarea integrităţii teritoriale a Italiei. Articolul, anexat la cererea introductivă de instanţă, publicat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale Cluj-Napoca, intitulat ‘Tirolul de Sud – un model de autonomie şi convieţuire’ redă cu exactitate ştiinţifică felul în care cele două puteri garante au creat prosperitatea şi stabilitatea de invidiat a regiunii autonome Alto Adige – Süd Tirol”, se arată în cererea depusă la dosarul cauzei de către Tokes Laszlo.