Axa Orbán – Beijing pentru trenul de mare viteză Budapesta-Belgrad. Primul proiect feroviar chinez din Uniunea Europeană

În timp ce ridică ziduri împotriva migranților, se deschide către căile ferate ale chinezilor. Impune transparență pentru pașapoartele celor care doresc să-şi schimbe sexul, iar între timp, pune secretul de stat în contractele internaționale. Paradoxurile Ungariei orbanizate au încetat să mai uimească lumea. Cu toate acestea marți, parlamentul maghiar s-a autodepășit.

În timp ce deputații erau chemați să aprobe obișnuitele legi ale guvernului lui Viktor Orbán care este atât de indignat de Occident, cum ar fi noile măsuri de securitate de la frontiere, anunțate deja, sau interzicerea schimbării sexului pe documentele de identitate ale persoanelor transsexuale, încet, încet, pe tăcute s-au mai votat şi alte lucruri. Cum ar fi, de exemplu, un acord economic mult mai concret cu China: noua linie de mare viteză care va conecta Budapesta cu capitala Serbiei, Belgrad. Cea mai mare investiție în infrastructură din istoria recentă a Ungariei. Primul proiect feroviar chinez din Uniunea Europeană.

O afacere atât de delicată, încât a convins adunarea legislativă maghiară, controlată în totalitate de Orbán, să-şi secretizeze toate documentele timp de zece ani. Cel mai suveranist dintre liderii europeni a stabilit că cine dezvăluie detaliile acordului cu Beijingul, riscă „să amenințe capacitatea Ungariei de a-și exercita politica externă și interesele comerciale”. Moțiunea aprobată este de mare interes național, iar ţara trebuie protejată de „influențe externe”. Ceea ce mai simplu spus înseamnă: cine vorbește despre această poveste, ajunge la închisoare. Chinezii au impus tăcerea asupra acestei probleme deja din 2014, se justifică Budapesta, iar asta s-a întâmplat cu mult înaintea scenariului creat de Covid-19.

Investiția de peste trei miliarde de euro va fi finanțată 85% de o bancă controlată de guvernul de la Beijing, Banca Exim. Și va face parte din faimosul drum al mătăsii, cel care a plăcut atât de mult guvernului italian înaintea situațiilor de urgență pentru sănătate și pe care președintele Xi Jinping îl deschide între Est și Europa: 350 km de linie feroviară, timp de călătorie redus de la nouă până la trei ore şi transportarea cu o viteză mai mare a produselor asiatice către portul atenian Pireu, deținut deja de un chinez. Un coridor comercial din ce în ce mai larg, o intrare a mărfurilor facilitată în inima Europei.

Ungaria achită jumătate din costuri, graţie împrumutului de la Beijing, chiar dacă puțini înțeleg avantajul Budapestei în realizarea lucrărilor: schimbul comercial cu Serbia are cifre modeste, trenul de mare viteză va atinge doar mici centre locuite maghiare, cele două capitale fiind deja conectate printr-o autostradă excelentă… Dar ceea ce intrigă cel mai mult este de fapt votul de marţi al Parlamentului: de ce atâta secret? Unul dintre motive este cu siguranță alegerea societăţilor de construcții contractate- principalele fiind deținute de un finanțator și prieten apropiat al lui Orbán, oligarhul Lörinc Mészáros – cu toate acestea, interesele interne nu sunt suficiente pentru a motiva impunerea sigiliului top secret pe contract.

La fel ca multe alte ţări din UE, în ultimii ani Budapesta a folosit adesea pentru lucrările sale publice fondurile structurale și de coeziune puse la dispoziție de Europa: „Nimic nu interzice utilizarea acestei linii de finanțare”, observă o sursă diplomatică, cu atât mai mult cât Serbia este una dintre țările veşnic candidate la intrarea în Uniune. În îngrijorarea generală din Europa, Orbán a decis să-şi lege mâinile și picioarele de Beijing. O alegere politică clară. Şi riscantă. Cu costuri exorbitante, având în vedere că Ungaria este deja îndatorată Rusiei lui Putin pentru construirea unei centrale nucleare: se estimează că Budapesta va rămâne expusă creditorilor străini mult timp, pentru o cifră care corespunde a 10 la procente din PIB. Chiar dacă unele voci din opoziție, foarte slabe, ce-i drept, au început să se facă auzite, calea ferată chineză nu mai poate fi oprită pe nimeni. Tăcerea e de aur. Și Europa, încă o dată, descoperă că a mai pierdut un tren.

Sursa: La Repubblica / Articol de Francesco Battistini / Traducerea Cătălina Păunel