Azerbaidjanul și-a „restabilit suveranitatea” asupra enclavei Nagorno Karabah după victoria fulgerătoare împotriva separatiștilor armeni

Azerbaidjanul și-a „restabilit suveranitatea” asupra Nagorno-Karabah, în urma unei victorii fulgerătoare asupra separatiștilor armeni care au „început” să depună armele, a declarat miercuri președintele azer, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

„Majoritatea” forțelor și echipamentelor separatiștilor armeni au fost „distruse”, a adăugat președintele Ilham Aliev în cadrul unei conferințe de presă, precizând că autoritățile armene au dat dovadă de „abilitate politică” prin faptul că nu au intervenit direct în conflict.

Înfrânți în 24 de ore, separatiștii au anunțat într-un comunicat de presă că au semnat „un acord de încetare completă a ostilităților la ora 13:00 (09:00 GMT) cu medierea comandamentului rusesc al forțelor de menținere a păcii”.

Confruntările s-au soldat cu cel puțin 200 de morți și 400 de răniți.

Miercuri seara, președintele rus Vladimir Putin a indicat că negocierile privind viitorul enclavei vor avea loc cu „medierea” forțelor ruse desfășurate la fața locului.

Desfășurat în regiune de la sfârșitul ultimului conflict, în 2020, acest contingent rus de menținere a păcii a precizat în cursul serii că „nicio încălcare a încetării focului” nu a fost „înregistrată”.

Cu toate acestea, doi soldați din aceste trupe rusești au fost uciși miercuri când mașina lor a fost atacată de focuri de armă, a anunțat Ministerul rus al Apărării, fără a preciza care dintre părți este responsabilă.

În detaliu, acordul de încetare a focului, confirmat de Baku, prevede „retragerea unităților și militarilor rămași din forțele armate armene” și „desființarea și dezarmarea completă a formațiunilor Armatei de apărare din Nagorno-Karabah”.

Separatiștii au convenit, de asemenea, să organizeze joi, în orașul azer Yevlakh, discuții inițiale privind „reintegrarea” teritoriului în Azerbaidjan.

În ajunul acestor discuții, Hikmet Hajiev, un consilier al președintelui azer, a dat asigurări că „obiectivul Azerbaidjanului este reintegrarea pașnică a armenilor din Karabah” și „normalizarea” relațiilor cu Armenia.

El a promis, de asemenea, „o trecere sigură” pentru forțele separatiste armene, asigurând că „toate acțiunile” desfășurate „pe teren” sunt coordonate cu contingentul rus de menținere a păcii.

Totuși, această victorie azeră a alimentat temerile legate de o plecare în masă a celor 120.000 de locuitori din Nagorno-Karabah, în timp ce imagini difuzate de presa locală arătau o mulțime adunată la aeroportul controlat de Rusia din Stepanakert, capitala separatistă.

Peste 10.000 de persoane, inclusiv femei, copii și bătrâni, au fost deja evacuate din enclavă, a declarat miercuri seara un oficial separatist armean.

Pașinian este sub presiune, Aliev iese întărit

Această capitulare a separatiștilor a pus și mai multă presiune asupra premierului armean Nikol Pașinian, criticat pentru că nu a trimis ajutoare în Nagorno-Karabah.

A doua zi după ciocnirile din fața sediului guvernului, mii de manifestanți s-au adunat din nou acolo miercuri seara și au izbucnit ciocniri cu poliția. Pașinian „trebuie să plece, el nu poate conduce țara”, a declarat unul dintre ei, Sarghis Hayats, un muzician în vârstă de 20 de ani.

Folosindu-se de mana de aur reprezentată de veniturile din exportul de petrol pentru a-și întări armata, Ilham Aliev este pe cale să reușească să recâștige controlul asupra acestei regiuni majoritar armene, care a fost scena a două războaie între fostele republici sovietice din Caucaz, Azerbaidjan și Armenia: unul între 1988 și 1994 (30.000 de morți) și altul în toamna anului 2020 (6.500 de morți).

Această victorie „va crește cu siguranță popularitatea lui Ilham Aliev”, aflat la putere de douăzeci de ani, dar el va trebui de acum înainte „să își respecte promisiunea de a garanta drepturile armenilor din Karabah”, a subliniat Chahin Hajiev, un expert azer independent.

În Baku, populația a salutat acest succes în stradă. „Cred că este un lucru bun pentru Azerbaidjan”, a declarat pentru AFP Elbrus Sahverdiev, un om de afaceri în vârstă de 37 de ani. „Acest lucru marchează sfârșitul Armeniei”, a spus el, semn al urii tenace față de acest stat vecin.

Împinși înapoi de puterea de foc a unităților azere, separatiștii au cedat în 24 de ore.

Putin speră într-o „soluționare pașnică”

Rusia, absorbită total de războiul din Ucraina de mai bine de un an și jumătate, a jucat un rol de mediator în semnarea acestui armistițiu, potrivit separatiștilor și Baku. Dar Moscova, care consideră criza din Karabah ca fiind o „problemă internă” a Azerbaidjanului, nu a spus nimic până acum despre acest acord.

Purtătoarea de cuvânt a lui Pașinian, Nazeli Baghdassarian, s-a limitat să spună că premierul armean a discutat la telefon cu președintele rus Vladimir Putin despre Nagorno-Karabah.

Temându-se că reluarea ostilităților ar putea destabiliza întregul Caucaz, Occidentul și Rusia au cerut marți încetarea imediată a luptelor.

Aceste apeluri au fost ignorate de președintele azer – sprijinit de aliatul său istoric Turcia – care a declarat în cursul dimineții că asaltul armatei sale nu se va încheia decât dacă separatiștii armeni „depun armele”.

Autoritățile azere au lansat marți o operațiune „antiteroristă” în Karabah, în urma morții a șase persoane după explozia unor mine amplasate de „sabotori” armeni.

Nagorno-Karabah, pe care Armenia îl consideră o regiune centrală pentru istoria sa, și-a declarat independența față de Azerbaidjan cu sprijinul Erevanului la destrămarea URSS în 1991.