Babi (Babyn) Yar – Memorialul Holocaustului – capătă o nouă semnificație după declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. 33.771 de evrei au fost executați în două zile de naziști acum 81 de ani

Pe 29 septembrie se împlinesc 81 de ani de la mega-masacrul nazist de la Babi Yar (în rusă) sau Babyn Yar (în ucraineană), pe atunci o râpă din suburbia capitalei Ucrainei, Kiev (Kiiv).

Comemorarea este prima după invadarea de către Rusia a Ucrainei pe 24 februarie 2022, iar Babyn Yar a devenit dintr-un loc simbolic o țintă a agresorilor, autodeclarați “denazificatori”, care pe 1 martie anul acesta au bombardat împrejurimile memorialului, ucigând cel puțin cinci persoane.

Dar ce s-a întâmplat la Babyn Yar în 1941? La scurt timp după cucerirea orașului Kiev, pe atunci capitala Ucrainei sovietice, pe 28 septembrie naziștii au emis un edict, larg afișat, care ordona tuturor evreilor din oraș să se prezinte imediat la gara feroviară. Evreii au crezut că vor fi deportați la muncă forțată și s-au supus ordinului.

Pe 29 septembrie, ziua de Yom Kippur, cea mai sacră din calendarul religios evreiesc, evreii au fost duși la Babyn Yar, unde naziștii (Einsatzgruppe C) sprijiniți de polițiștii auxiliari ucraineni au ucis prin împușcare, timp de două zile, 33.771 de evrei. Numărul exact este o probă a meticulozității cu care naziștii au pus în practică Holocaustul.

Cadavrele evreilor, dar și trupurile celor care încă nu fuseseră uciși cu gloanțe, au fost îngropate la fundul râpei, nu înainte de a fi jefuite de orice posesiuni personale. Babyn Yar a continuat să fie folosit ca loc de execuție de către ocupanții naziști pe durata războiului. Se estimează că circa 100.000 de persoane au fost ucise acolo, evrei, romi, prizonieri de război sovietici. Pe măsura avansului spre vest al Armatei Roșii, naziștii au încercat să ascundă urmele masacrelor de la Babyn Yar, forțând prizonieri de război să dezgroape cadavrele de pe fundul râpei și să le ardă.

După război au avut loc mai multe procese ale criminalilor de război naziști și ale complicilor lor. În urma unuia dintre aceste procese 12 polițiști germani au fost condamnați la moarte și executați în public la Kiev, pe 29 ianuarie 1946.

După aceasta însă, peste Babyn Yar s-a așternut tăcerea. Autoritățile sovietice, care nu doreau să evidențieze Holocaustul, au folosit râpa ca un loc de deversare a deșeurilor industriale. Dar această politică a struțului a avut efecte catastrofale: pe 13 martie 1961, în urma unor ploi torențiale, din râpă a fost deversată o cantitate uriașă de mâl, iar inundațiile au provocat moartea unui număr estimat la 1.500 de persoane în cartierul Kurenivka din Kiev.

De abia în 1974 a fost ridicat la Babyn Yar un monument în memoria victimelor, cu o inscripție vagă, dar de abia în 1991 proaspăt independentul stat ucrainian a ridicat un memorial veritabil cu prilejul marcării a 50 de ani de la masacru, al doilea ca mărime al Holocaustului prin gloanțe, depășit doar de cel de la Bogdanovca, pe malul râului Bug în Transnistria, unde sub comanda prefectului Modest Isopescu au fost uciși de jandarmii români, polițiștii ucraineni și auxiliari SS etnici germani 48.000 de evrei în perioada 21 decembrie 1941 – 8 ianuarie 1942.

În total Germania Nazistă și aliații săi, în principal România condusă de Ion Antonescu, au ucis circa un milion de evrei pe teritoriul Ucrainei în perioada 1941 – 1944, din totalul de circa 1,5 milioane de evrei uciși în cadrul Holocaustului prin gloanțe. Președintele de azi al Ucrainei, Volodimir Zelenski, el însuși evreu, a avut rude care au pierit în Holocaust, iar bunicul său, Semyon Ivanovici Zelenski a luptat în Armata Roșie împotriva naziștilor ajungând la gradul de colonel după război.

În statul ucrainean independent, renașterea naționalismului a fost însoțită de o recrudescență a antisemitismului. Figuri istorice ca Symon Petliura și Stepan Bandera au fost glorificate, inclusiv la nivel oficial, iar mișcări neo-naziste precum Pravy Sektor (Sectorul de dreapta) și Batalionul (ulterior Regimentul) Azov, au avut un rol public important, în special după 2014 și schimbarea radicală a orientării Ucrainei dinspre este spre vest ce a urmat răsturnării președintelui pro-moscovit Viktor Ianukovici.

Președintele Volodimir Zelenski a omagiat memoria victimelor de la Babyn Yar la 80 de ani de la masacru, foto: președinția Ucrainei

Alegerea în fruntea statului a lui Zelenski în 2019 (cu peste 73%) a confirmat virajul pro-occidental al Ucrainei, iar declarația președintelui Vladimir Putin din ajunul declanșării războiului de agresiune că scopul Rusiei este “denazificarea Ucrainei” a sunat ca o afirmație goală de conținut, care s-a dovedit din ce în ce mai ridicolă pe măsură ce “denazificatorii” atacau situri evreiești: Atacul de la Babyn Yar a fost urmat de bombardarea memorialului Dobrițki din împrejurimile Harkovului și de avarierea sinagogii Corale din același oraș, ca și uciderea lui Boris Romancenko, supraviețuitor al Holocaustului, într-un bombardament tot la Harkov.

Recent s-a relatat că drone rusești de proveniență iraniană au fost folosite într-un atac la Uman, în centrul Ucrainei, împotriva pelerinilor evrei veniți la mormântul Rabinului Nachman, fondatorul curentului hasidic Breslov, ultra-ortodox, cu prilejul Anului Nou evreiesc (Rosh Hashana).

Toate acestea au avut ca efect nu doar discreditarea propagandei Kremlinului cu privire la “nazismul” ucrainean, ci și întărirea identității evreiești ucrainene. Un studiu recent al Agenției Evreiești (organizația care se ocupă de imigrarea evreilor din întreaga lume în Israel) arăta că în Ucraina trăiesc la ora actuală cel puțin 40.000 de evrei.

Viața evreilor din Ucraina dă semne de revitalizare, iar atitudinea evreilor față de invadatorii ruși este clară. Boris Gerstein, un supraviețuitor de 83 de ani al Holocaustului declara agenției AFP: “Aici nu există naziști. Putin este nazist și e mai rău ca Hitler”. El spune că situația evreilor din Ucraina s-a îmbunătățit după obținerea independenței în 1991. “În perioada sovietică discriminarea era enormă, dar acum nu mai există. Uitați-vă doar la cine este președintele nostru și veți înțelege.” mai spune Gerstein.

Odată cu descoperirea gropilor comune de la Bucea și Irpin, la nord de Kiev, și mai recent la Izium, în nord-est, rabinul din Krivoi Rog (orașul natal al președintelui Zelenski), Liron Ederi, a făcut chiar o paralelă între atrocitățile rusești și Holocaust. „Doar că nu mai sunt doar evrei, ci toți ucrainenii care sunt uciși”.

Așa încât comemorarea a 81 de ani de la mega-masacrul de la Babyn Yar capătă o nouă semnificație, după agresiunea rusească: în 2022 au loc masacre în aceeași țară unde naziștii ucideau oameni pentru simplul fapt că se născuseră evrei. Acum rușii ucid oameni pentru simplul fapt că s-au născut ucraineni.