Babyn Yar – legătura dintre naziști, bolșevici și Putin

În ziua de 1 martie 2022 s-au petrecut două evenimente legate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Primul a fost bombardarea de către forțele ruse a turnului de televiziune din Kiev. Al doilea a fost demisia regizorului ucrainean de film, Serghei Loznița, de la Academia Europeană de Film (EFA) în semn de protest pentru reacția anemică a EFA la atacul rusesc împotriva Ucrainei.

Ce au în comun cele două evenimente? Babyn (Babi) Yar. Pentru cei care nu cunosc, Babyn Yar este un loc în Kiev, unde în perioada 1941 – 1942 naziștii invadatori au masacrat zeci de mii de evrei, dar și un număr de ucraineni, ruși și romi. Serghei Loznița a regizat un documentar de lung metraj intitulat Context (2021) care prezintă cu imagini de arhivă evenimentele tragice de la Babyn Yar și urmările sale.

Astăzi pe locul masacrului, foarte aproape de turnul TV, se află o serie de monumente în onoarea victimelor, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat: „Către lume, ce rost are să spui ‘niciodată nu se va repeta’ timp de 80 de ani, dacă lumea tace când cade o bombă pe același loc la Babyn Yar?”

Ce a fost Babyn Yar?

Dar ce s-a întâmplat la Babyn Yar? Pe 28 septembrie 1941, la scurt timp după ocuparea capitalei Ucrainei sovietice, naziștii au emis o proclamație în care ordonau tuturor evreilor din Kiev să se adune la un loc stabilit sub amenințarea pedepsei cu moartea dacă nu respectau ordinul.

De acolo, evreii au fost duși la Babyn Yar, unde la acea vreme se afla o râpă, iar în 36 de ore în perioada 29 – 30 septembrie 1941 (în ajunul Yom Kippur – Ziua Ispășirii Păcatelor, cea mai importantă dată în calendarul religios evreiesc) au fost executați prin împușcare de către trupele SS 33.771 de evrei.

La acea dată, Babyn Yar a fost cel mai mare masacru al Holocaustului prin gloanțe, săvârșit de naziști și aliații lor în teritoriile ocupate din URSS. Sinistrul record avea să fie depășit în decembrie 1941 – ianuarie 1942, la Bogdanovka, în Transnistria pe malul râului Bug, unde au fost executați în 12 zile 48.000 de evrei sub comanda șefului administrației românești de ocupație, prefectul județului Golta, locotenent-colonelul Modest Isopescu.

Ulterior, naziștii au încercat să acopere acest genocid și au ordonat unor evrei din lagăre de concentrare să ardă cadavrele și să macine osemintele rămase în râpă. Babyn Yar a rămas un loc de execuție unde naziștii au ucis prizonieri de război și romi. Unele estimări vorbesc despre 100.000 de morți la Babyn Yar, dar numărul exact nu va putea fi niciodată știut.

După război, la Kiev a avut loc în 1946  un proces al unora dintre executanții germani ai genocidului de la Babyn Yar, care au fost găsiți vinovați, condamnați la moarte și spânzurați în public la Kiev.

Dar după această fază a retribuției, peste masacrul de la Babyn Yar s-a așternut tăcerea. Autoritățile sovietice au încercat să mușamalizeze dimensiunile genocidului.

Regimul sovietic a încercat să continue acoperirea începută de naziști a masacrului de la Babyn Yar, cu intenții de construire pe acel loc a unui stadion sau a unui parc, dar un eveniment catastrofal petrecut pe 13 martie 1961 a reamintit lumii că masacrul nu poate fi dat uitării.

Autoritățile au început să deverseze în râpa de la Babyn Yar deșeuri industriale, care în urma unor ploi torențiale au deversat în acea zi cantități enorme de mâl în cartierul Kurenivka din Kiev provocând inundații de proporții și cauzând moartea unui număr estimat de circa 1.500 de locuitori.

Memoria Holocaustului îl contrazice pe Putin

Ulterior au fost amplasate în apropierea locului masacrului mai multe monumente și pe 29 septembrie 2021 președintele Zelenski, ales prin vot direct, el însuși evreu cu un bunic care a luptat împotriva naziștilor în Armata Roșie și cu mai mulți membri ai familiei care au pierit în timpul Holocaustului, a depus o coroană de flori la Babyn Yar.

În acest context, în discursul său rostit înaintea invaziei rusești, președintele Vladimir Putin a spus că unul dintre obiectivele sale este “denazificarea” Ucrainei. Afirmația sa a fost larg respinsă, în primul rând de evreii trăitori în Ucraina, dar și de evrei din întreaga lume, inclusiv din Israel.

În Ucraina există organizații și partide politice de extrema dreaptă, dar popularitatea lor este extrem de scăzută, ele nu au reprezentare parlamentară și singurele regiuni unde au un oarecare sprijin este în vestul țării – Lviv, Ternopil și Ivano-Frankiivsk, unde memoria unor figuri antisemite din trecut precum Symon Petliura sau Stepan Bandera este păstrată de ultra-naționaliștii ucraineni.

Ucraina a plătit un greu tribut de sânge în cel de-al doilea război mondial – circa un milion de evrei au fost nimiciți de naziști, alături de ucraineni, ruși, romi și din alte grupuri etnice trăitoare pe teritoriul său.

Dar astăzi în Ucraina trăiesc între 49.000 de evrei – estimarea demograful de la Universitatea Ebraică Ierusalim) Sergio Della Pergola, în timp ce Congresul Evreiesc European estimează că numărul evreilor este între 360.000 și 400.000,  alături de alte peste 40 de milioane de cetățeni ai țării, iar pericolul neo-nazist este neglijabil, în mod cert nu mai mare decât în Rusia și în alte țări din Europa (Franța, Germania, Spania, Portugalia, Ungaria, Olanda, Suedia, Finlanda, România, etc) unde extrema dreaptă a devenit o prezență obișnuită în spectrul politic.

Iată de ce bombardarea locului unde se află Memorialul Babyn Yar reprezintă un act care în sine neagă orice intenție declarată a lui Putin de “denazificare” a Ucrainei și are mai multă asemănare cu acțiunile naziștilor din 1941 – 1942 și cu atitudinea autorităților sovietice de a mușamaliza orice rămășițe ale acestei mega-barbarii.