Babyn Yar: Un masacru din timpul Holocaustului și un avertisment din istorie – genocidul e un pericol permanent pentru omenire

Acum exact 82 de ani naziștii au comis una dintre cele mai mari atrocități din istorie: au masacrat în mai puțin de două zile 33.771 de evrei ucraineni într-o râpă, cunoscută în rusă ca Babi Yar, de la marginea Kiev-ului, capitala Ucrainei pe care tocmai o cuceriseră din mâinile sovieticilor.

Pe 28 septembrie naziștii au emis un ordin care le cerea în mod imperativ evreilor să se adune la gara feroviară, cu amenințarea că cine nu se va prezenta va fi executat.

Execuțiile au avut loc în două zile, 29 și 30 septembrie 1941 într-o perioadă de 36 de ore, în ajunul Yom Kipur – Ziua ispășirii păcatelor – cea mai mare sărbătoare religioasă evreiască.

Evreii, în majoritate covârșitoare femei, copii și bătrâni, pentru că bărbații tineri fuseseră în general incorporați în Armata Roșie, au fost duși la o râpă din suburbiile capitalei. Acolo unități SS din Einsatzgruppe C comandate de Standartenfuhrer Paul Blobel au executat prin împușcare un număr de 33.771 de evrei.

Acesta a fost unul dintre mega-masacrele comise de naziști și aliații lor în timpul celui de-al doilea război mondial, dar nu cel mai mare. Acest trist record este deținut de Bogdanovca, pe malul râului Bug, în Transnistria ocupată de regimul fascist condus de Ion Antonescu, unde între 21 decembrie 1941 și 8 ianuarie 1942 au fost uciși prin împușcare cel puțin 48.000 de evrei, cadavrele lor fiind apoi arse pe parcursul a două luni în fundul râpei pe marginea căreia avuseseră loc execuțiile.

Comanda acestui genocid a fost dată de prefectul județului Golta, locotenent-colonel Modest Isopescu, iar uciderile au fost săvârșite de jandarmi români, polițiști auxiliari ucraineni și etnici germani din Transnistria.

Ulterior, naziștii au încercat să acopere genocidul de la Babi Yar și au ordonat unor evrei din lagăre de concentrare să ardă cadavrele și să macine osemintele rămase în râpă. Babi Yar a rămas un loc de execuție unde naziștii au ucis prizonieri de război și romi. Unele estimări vorbesc despre 100.000 de morți la Babi Yar, dar numărul exact nu va putea fi niciodată știut.

După război, Blobel a fost judecat în 1947 la Nurnberg pentru crime împotriva umanității, condamnat la moarte și executat. La Kiev a avut loc în 1946  un proces al unora dintre executanții germani ai genocidului de la Babi Yar, care au fost găsiți vinovați, condamnați la moarte și spânzurați în public la Kiev.

Regimul sovietic, devenit antisemit în ultimii ani ai lui Stalin, a încercat să continue acoperirea începută de naziști a masacrului de la Babi Yar, cu intenții de construire pe acel loc a unui stadion sau a unui parc, dar un eveniment catastrofal petrecut pe 13 martie 1961 a reamintit lumii că masacrul nu poate fi dat uitării.

Autoritățile au început să deverseze în râpa de la Babi Yar deșeuri industriale, care în urma unor ploi torențiale au deversat în acea zi cantități enorme de mâl în cartierul Kurenivka din Kiev provocând inundații de proporții și cauzând moartea unui număr estimat de circa 1.500 de locuitori.

După independența Ucrainei în 1991 pe locul masacrului de la Babi Yar a fost ridicat un monument în memoria victimelor.

La ceva mai mult de 80 de ani de la cumplitul masacru comis de naziști, forțele ruse, care au invadat Ucraina pe 24 februarie 2022 cu intenția declarată de președintele Vladimir Putin de “denazificare” a Ucrainei, au bombardat parcul în care se află și monumentul închinat martirilor evrei din 1941. Atacul cu rachete lansat pe 1 martie 2022 s-a soldat cu moartea a cinci civili.

“Către lume, ce rost are să spui ‘niciodată nu se va repeta’ timp de 80 de ani, dacă lumea tace când cade o bombă pe același loc la Babyn Yar?” spunea atunci președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, evreu, cu rude ucise de naziști în timpul Holocaustului și un bunic care a luptat în Armata Roșie împotriva invadatorilor naziști.

Masacrele comise de armata invadatoare a Rusiei, dintre care cel mai cunoscut este cel de la Bucea, se încadrează în definiția crimelor de război și împotriva umanității, ca cele comise de naziști în cel de-al doilea război mondial, chiar dacă nu se compară ca ordin de magnitudine. Ceea ce arată că omenirea nu a învățat mare lucru în 80 de ani și că istoria se repetă, prima dată ca tragedie și a doua oară tot ca tragedie și nu ca farsă, cum zicea Karl Marx.