Bacăul se pregătește de noi experiențe de Ev Mediu: reparațiile sistemului de alimentare cu apă

Exasperată si presată de primărie şi cetăţeni să justifice avariile repetate pe întregul tronson reabilitat, Compania Regională de Apă Bacău a angajat un specialist să expertizeze lucrarea executată pe bani grei. Verdictul dat de specialist (angajat pentru 5.000 de euro si care a diagnosticat doar locul ultimei avarii) este că și proiectarea, şi execuţia lucrării au numeroase greșeli, oricând e posibilă o nouă avarie de amploare. Iar cheltuielile se anunță uriașe.

Cei mai mulţi băcăuani primesc apa din lacul de acumulare de la Valea Uzului, printr-o conductă lungă de 65 de km. Primăria a finalizat în 2011 – în mandatul lui Romeo Stavarache (PNL) – proiectul de îmbuntăţire a sistemului de alimentare cu apă, colectare şi tratare a apelor uzate din municipiu, pe o lungime de 45 de km (20 de km au rămas nemodernizaţi). Conducta a fost reabilitată pentru 52 de milioane de euro (39 de milioane reprezintă fonduri europene nerambursabile prin programul ISPA., antreprenor general al lucrării a fost firma Strabag, iar ca subcontractant – Hidroconstrucția).

Una dintre multele greșeli găsite de evaluator este că firmele nu au pus la dispoziţia Companiei de Apă manualul obligatoriu de intervenţii.

Soluţiile sunt urgente şi costisitoare. Primarul Cosmin Necula a anunțat că o expertiză geotehnică complexă asupra întregii aducţiuni de apă de la Valea Uzului ar costa 285.000 de euro, plus ulterioarele reparaţii aproximate la mai multe milioane de euro. În acest moment presiunea în conducta de la Valea Uzului este cu 3 bari mai mică decât cea proiectată (pentru protecţie).

Primarul municipiului Bacau, Cosmin Necula (PSD), s-a arătat îngrijorat de raportul prezentat de expert: “speram să nu fie aşa grav, e mai serios decât bănuiam. Dacă numai expertizarea costă sute de mii de euro, cât ne ar putea costa reparaţiile?” Primarul Necula este nemulţumit că “am ajuns să finanţăm lucrări prost executate sau inutile cum ar fi CET-ul”. Bugetul anual al municipiului Bacău, de 91 de milioane de lei, este cu totul insuficient pentru avalanşa de probleme de infrastructură critică (apă, termie, curent electric) cu care se confruntă urbea moldavă.

Responsabilitatea pentru cele 52 de milioane de euro aruncate pe o lucrare greşită este greu de individualizat, după cum arată primăria. Mai mult, cel care a recepţionat lucrarea în 2011, Petruş Rădulescu, este acum director tehnic al Companiei Regionale de Apă (deşi i s-a cerut public demisia de către primarul Cosmin Necula – Primăria este acţionar principal – directorul a refuzat să plece din funcţie), iar Răzvan Găină, director general al CRAB în timpul execuţiei lucrării eşuate, este membru în Consiliul de Administraţie.

După cum a declarat actuala directoare a Companiei Regională de Apă Bacău, Nina Chiper, pierderile de apă pe reţeaua de conducte din municipiul Bacău sunt de 50%.

Reamintim că în luna iulie orașul Bacău a rămas fără apă, pentru a șasea oară în ultimii doi ani. Imaginile din vară arătau cum cetățenii municipiului alergau impacientați, cu bidoanele și gălețile, căutând surse de apă din cauza unei avarii care a oprit de câteva zile, în plină vară, alimentarea întregului oraș.

Foto: Oameni cu găleți cautând apă în Bacău în luna iulie