Balcanii luptă cu virusul, pe fondul lipsei de medici şi de materiale sanitare / România și alte țări din regiune au fost toate afectate de exodul masiv de medici și asistente medicale în ultimii câțiva ani

Principalul spital sârb care tratează pacienții infectați cu coronavirus arată ca o clădire abandonată, dar nu este. Cu fațada dărăpănată, ziduri scorojite și încăperi ticsite cu paturi metalice, clinica pentru boli infecțioase, din centrul Belgradului, a fost de zeci de ani un simbol al sistemului de sănătate secătuit din Serbia, care acum trebuie să facă față unei epidemii majore cu un virus. „Dacă nu te omoară coronavirusul, cu siguranță te omoară spitalul”, a spus Bane Spasic, un bărbat de vârstă mijlocie, care a vizitat recent locul, pentru o infecție minoră. Deși pandemia de COVID-19 nu a lovit Europa de Est și Centrală cu o forță atât de mare ca în Italia, Spania și Franța, oficialii din domeniul sănătății din toată regiunea trag  semnale de alarmă cu privire la lipsa de personal medical, dotări, echipamente și paturi de spital suficiente pentru a face față mai multor focare de virus izbucnite simultan.

(analiză preluată din ABC News, via Rador)

Boala COVID-19 provoacă simptome ușoare sau moderate la majoritatea celor infectați, dar simptomele severe sunt mai probabil la vârstnici sau la persoanele cu probleme de sănătate existente. Marea majoritate a celor infectați se recuperează. Țările din regiune au luat o serie de măsuri restrictive, de la întreruperea conexiunilor de călătorie până la închiderea școlilor și a universităților. Există însă temeri că numărul relativ redus de teste efectuate nu reflectă adevărata scară a epidemiei. Exodul masiv de medici și asistente către Occident, în special Germania, pare a fi un obstacol major în lupta împotriva epidemiei. Acum, personalul medical este chemat să vină de la pensie, studenților de la medicină li se cere să facă voluntariat, iar oficialii promit bonusuri speciale personalului supraîncărcat.

Guvernul din Slovenia a suspendat studiile de specialitate pentru noi medici și stagiari, astfel încât aceștia să poată participa la efortul de a combate epidemiile. Medicii absolvenți care încă nu au licențele lor vor fi trimişi oriunde va fi nevoie de ajutorul lor. Țara mică Slovenia a fost lovită puternic de răspândirea virusului din Italia vecină, cu 273 de cazuri confirmate și un deces, potrivit celor mai recente cifre de marți.

Sistemele medicale din Serbia, Bulgaria, Albania, Bosnia, Macedonia de Nord și România au fost toate afectate de exodul masiv de medici și asistente medicale în ultimii câțiva ani. Medicii s-au mutat în țări mai bogate pentru salarii mai bune, dar sunt, de asemenea, îndepărtați de sistemele de sănătate bolnave, care le oferă ore de lucru excesiv, salarii modeste și deficiențe cronice de materiale medicale de bază pentru a trata oamenii. În Bulgaria, guvernul a anunțat sprijin financiar pentru toți medicii implicați în tratamentul pacienților cu coronavirus. 500 de euro suplimentari vor fi plătiţi fiecărui lucrător medical la salariile lunare. În Albania, premierul Edi Rama a spus că începând cu luna martie întregul personal medical va fi plătit cu 1.000 de euro mai mult pe lună. Salariul mediu lunar al Albaniei este de 450 de euro.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat săptămâna trecută că toți lucrătorii medicali primesc o creştere de 10% la salariu, deoarece se confruntă cu o luptă iminentă împotriva coronavirusului. În fața salariilor mici și a condițiilor grele de muncă, se crede că aproximativ 6.000 de medici sârbi și asistente au părăsit țara în ultimii ani. Acest lucru a determinat guvernul să anuleze un acord cu Germania privind angajarea asistenților medicali din Serbia.

S-a declarat stare de urgență în toată Serbia, incluzând interdicţii la nivel național de seara până în zori, pentru toți cetățenii, și interdicţia pentru persoanele de peste 65 de ani de a-şi părăsi gospodăriile. Epidemiologul Predrag Kon, care face parte din echipa anti-virus a Serbiei, a explicat că ideea stării de urgență impuse a fost aceea de a încetini epidemia cât mai mult timp posibil, pentru a evita sufocarea clinicilor și a evitarea unei poveri prea mari asupra sistemului de sănătate deodată. Zlatko Kravic, șeful spitalului general din Sarajevo, a declarat că este îngrijorat de capacitatea Bosniei de a răspunde crizei majore, din cauza lipsei de personal medical. „Vom avea nevoie de mai mulți medici, nivelul nostru actual de personal va trebui să fie mai mare cu cel puțin o treime”, a spus el, făcând apel la medici să iasă din pensionare și „să contribuie la lupta noastră împotriva acestei amenințări a secolului XXI”.

În Croația, care se confruntă și cu o penurie majoră de lucrători medicali, lupta împotriva epidemiilor este comparată cu războiul țării pentru independența față de Iugoslavia, din anii 90. „Cred că suntem obișnuiți cu tot felul de situații”, a spus Alemka Markotic, șeful spitalului din Zagreb pentru boli infecțioase.

Autor: Dusan Stojanovic / Au colaborat reporterii AP: Jovana Gec la Belgrad, Veselin Toshkov la Sofia, Llazar Semini la Tirana, Sabina Niksic la Sarajevo, Konstantin Testordes la Skopje / Traducere: Cristina Zaharia