Balkan Insight: Adepţii lui Gullen se simt încă în siguranţă în România/ Presiunile exercitate asupra școlilor Lumina din București: Dacă le-am preda autorităţilor turce cheile şcolilor, am fi recompensaţi în ţara noastră

Arestarea a doi profesori, care au legătură cu un bărbat acuzat de Ankara că ar fi încercat să-l înlăture de la putere pe preşedintele Erdoğan al Turciei, a stârnit temerea că, în cele din urmă, braţul lung al justiţiei turce va ajunge în România. Dar comunitatea gülenistă afirmă că riposta instanţelor le oferă siguranţă, scrie Balkan Insight, citată de Rador.

Potrivit sursei citate, imediat după lovitura de stat eşuată împotriva preşedintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, semnalată pe la mijlocul anului 2016, 140 de copii au fost retraşi din reţeaua şcolară din România care avea legături cu omul acuzat de Erdoğan că ar fi pus la cale un puci, respectiv, clericul Fethullah Gülen, stabilit în Statele Unite.

Mişcarea Hizmet a lui Gülen administrează şcoli în întreaga lume; profesorii acestor şcoli s-au trezit peste noapte acuzaţi de autorităţile turce că ar fi „terorişti”, iar Ankara a lansat, atât în ţară, cât şi în străinătate, o amplă operaţiune împotriva celor care au îmbrăţişat învăţăturile lui Gülen.

Balcanii au devenit principala regiune în care turcii în relaţii cu Gülen au fost hărţuiţi, arestaţi sau, aşa cum s-a întâmplat într-un caz din Kosovo, „predaţi” unor agenţi ai serviciilor turce de informaţii.

„Omul ăsta are două feţe”, le-a declarat reporterilor români ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertas, după lovitura de stat eşuată, referindu-se la Gülen. „Când se adresează presei străine, el transmite mesaje prieteneşti şi pline de toleranţă … când vorbeşte în turcă, el le cere mereu susţinătorilor să acţioneze clandestin, să se ascundă şi să aştepte momentul potrivit ca să ocupe instituţiile statului”.

Ambasada turcă a fost acuzată că exercită presiuni asupra turcilor din România pentru a-i convinge să-şi retragă copiii din şcolile Lumina ale mişcării Hizmet, dar efectul a fost de scurtă durată, întrucât înscrierile s-au înmulţit din nou, iar în prezent, peste 4500 de copii urmează şcolile şi liceele administrate de Lumina.

Iar Lumina rămâne mai activă ca niciodată în comunitatea gülenistă, care numără aproximativ 6-700 de persoane, fiind cea mai mare din estul Europei. Adepţii turci din România ai lui Gülen s-au bucurat de un calm relativ comparativ cu tensiunea şi ameninţările suportate de compatrioţii lor din alte zone ale Balcanilor, în special în Bulgaria, ţară care se învecinează cu România.

Totuşi, două arestări din decembrie 2019 au stârnit temerea că braţul lung al legii turce este pe cale să se întindă şi în România.

Pe data de 18 decembrie, o profesoară de limba engleză din Bucureşti, Busra Zenyep Sen (foto), în vârstă de 24 de ani, a fost arestată şi dusă în faţa unui judecător român pe baza unui mandat emis în Turcia, potrivit căruia ea ar fi membră a grupării „teroriste” conduse de Gülen.

Sen este profesoară la un liceu al mişcării Hizmet şi este fiica lui Turgay Sen, fost director al reţelei şcolare güleniste din Moldova, care a fost şi el dat în urmărire de Turcia, fiind arestat pentru scurtă vreme de autorităţile de la Chişinău, în martie 2018. Instanţa a respins extrădarea profesoarei.

Şi totuşi, cu doar o săptămână mai târziu, un marcant gülenist, Fatih Gursoy, şeful reţelei şcolilor Hizmet din România, a fost ridicat de la locuinţa sa din Bucureşti de către agenţi români şi dus în faţa unei instanţe locale, unde un magistrat a respins şi el extrădarea, afirmând că cererea nu întruneşte condiţiile reglementare.

Deşi turcii din România care au legături cu Gülen s-ar putea simţi dezamăgiţi, unii analişti afirmă că ei nu au motive de îngrijorare. Un astfel de analist a declarat că România va găsi o modalitate politicoasă de a respinge cererile Turciei fără să predea pe cineva care, în opinia Uniunii Europene şi a unor organizaţii pentru drepturile omului, ar putea compărea în Turcia în nişte procese înscenate.

„Cred că este un fel de a spune: ‘Noi facem cum vreţi, dar sistemul nostru juridic este independent şi el este cel care are ultimul cuvânt'”, a declarat jurnalistul Necdet Celic (foto), cetăţean român de origine turcă şi membru marcant al comunităţii güleniste din România.

„Asta ne îmbărbătează”, a declarat el într-un interviu telefonic acordat celor de la BIRN (Balkan Investigative Reporting Network, o reţea a jurnaliştilor de investigaţie din Balcani, n. red.)

Anihilare, acasă şi în străinătate

După zădărnicirea loviturii de stat din 15 iulie 2016, Erdoğan a lansat o campanie revanşardă; cel puţin 150.000 de funcţionari, soldaţi, poliţişti, profesori, judecători şi profesori au fost concediaţi sau suspendaţi din sectorul public pe baza unor presupuse relaţii cu reţeaua lui Gülen, iar peste 70.000 au fost închişi pentru a fi trimişi în judecată.

UE şi organizaţiile internaţionale pentru drepturile omului afirmă că el foloseşte tentativa de lovitură de stat drept pretext pentru a-i reduce la tăcere pe disidenţi. Ankara susţine că toate acţiunile nu fac decât să dovedească amploarea mişcării lui Gülen – ‘un stat subteran’, în opinia autorităţilor.

Turcia a înregistrat un oarecare succes în prinderea güleniştilor din Balcani, reuşind să le îngreuneze viaţa, să blocheze finanţarea şcolilor mişcării Hizmet şi să le refuze angajaţilor acestor şcoli eliberarea actelor de identitate de la ambasadele turceşti.

Mai ales Bulgaria a fost cea care a răspuns unor cereri de extrădare sau, pur şi simplu, i-a deportat pe alţi disidenţi.
În general, autorităţile similare din Bosnia şi din Kosovo, au opus rezistenţă, deşi în Bosnia se simte o luptă mai dură între politicienii consideraţi drept apropiaţi ai lui Erdoğan şi instanţele care se opun eforturilor acestora de a-i preda pe güleniştii căutaţi. Kosovo şi Moldova, o fostă republică sovietică, au fost ţinta unor operaţiuni ale serviciilor turce de informaţii în vederea prinderii güleniştilor.

La sfărşitul lunii octombrie, o instanţă din Muntenegru a hotărât pentru a doua oară extrădarea lui Harun Ayvaz, un susţinător al lui Gülen, după ce Curtea de Apel din Podgorica respinsese verdictul iniţial de extrădare. Avocaţii acestuia contestă şi cel de-al doilea verdict.

Cu excepţia arestării din 2018 a jurnalistului Kamil Demirkaya (foto), a cărui extrădare cerută de Turcia sub acuzaţia de terorism a fost respinsă de o instanţă, România s-a arătat în general imună la tentativele lui Erdoğan de urmărire a persoanelor în relaţii cu Gülen.

Potrivit uni document prublicat în revista Serviciului Român de Informaţii (SRI), în România, proiectele Hizmet au atras investiţii de milioane de euro începând de pe la mijlocul anilor ’90, când, în Bucureşti şi Constanţa, un oraş de pe coasta Mării Negre, s-au deschis primele şcoli finanţate de această mişcare.

De atunci, portofoliul mişcării Hizmet a inclus şi o serie de fundaţii culturale şi caritabile, precum şi noi centre educaţionale, extinzându-se în oraşe precum Cluj, Iaşi, Oradea şi Ploieşti.

‘Nu vom renunţa la misiunea noastră”

Apoi au urmat arestările. Probele oferite de autorităţile turce în sprijinul cererilor de extrădare pe numele a trei turci includeau şi faptul că aceştia deţineau conturi la Bank of Asia, o bancă afiliată lui Gülen, şi foloseau ByLock, o mesagerie codată care, potrivit Ankarei, este folosită de membrii mişcării lui Gülen.

„În perioada când erau judecate două cazuri din luna decembrie, ambasadorul Turciei la Bucureşti s-a întâlnit cu înalţi oficiali români ca să-i convingă să ia nişte măsuri prin care anumiţi cetăţeni turci să fie declaraţi persona non grata pe teritoriul României”, afirmă analistul politic Mihai Isac.

Directorul de la Lumina, Gursoy, ultimul care ar fi urmat să fie arestat, a declarat pentru BIRN că diplomaţii turci i-au ameninţat pe părinţii unor copii din şcolile Hizmet că vor trece la represalii dacă nu-i retrag din şcolile reţelei Lumina.

Gursoy şi alţi gülenişi contactaţi de BIRN au afirmat că, în urma tentativei de lovitură de stat, ambasada a refuzat să le reînnoiască paşapoartele sau să ofere alte servicii consulare membrilor Hizmet şi rudelor lor.

„Dacă le-am preda autorităţilor turce cheile şcolilor, am fi recompensaţi în ţara noastră, dar noi nu vom renunţa sub perpetuă ameninţare la misiunea şi la principiile noastre”, a declarat Gursoy pentru BIRN.

El a spus că s-au exercitat presiuni asupra autorităţilor române pentru a le convinge să închidă şcolile Lumina, dar, deşi oficialii români nu au răspuns presiunilor, ei nu au mai participat la evenimentele organizate de Lumina ca să evite să provoace indignarea Ankarei.

În luna octombrie a anului trecut, printr-o tentativă semnalată de altfel şi în alte ţări din Balcani, o fundaţie a statului turc, Maarif, a deschis la Bucureşti propria şcoală, într-un efort evident de a prejudicia şcolile Lumina.

Majoritatea statelor membre ale UE au ignorat cererile de extrădare ale Turciei, considerându-le ca având un substrat politic, iar cererile nu au ajuns nici măcar în faţa instanţelor.

Celik afirmă că, în comparaţie cu membrele UE din Europa Occidentală, România dispune de o mai mică greutate politică şi economică.

Totuşi, el consideră drept un semnal optimist angajamentul noului guvern de centru-drreapta al României de a respecta statul de drept în conformitate cu reglementările UE după ani întregi de tensiuni provocate de fostul guvern condus de social-democraţi prin eforturile sale de a submina independenţa justiţiei.

„Turcia nu aduce probe în sprijinul cererilor sale şi nici nu dovedeşte delictele de care sunt acuzate persoanele în cauză”, a declarat analistul politic Radu Carp, expert în legislaţie constituţională.

După ce o instanţă a refuzat extrădarea profesoarei Sen, preşedintele român Klaus Iohanni le-a dat reporterilor următoarea declaraţie: „Cred că justiţia românească a făcut bine”.

Isac afirmă că s-ar putea ca „presiunile la nivel comercial” ale Ankarei să crească, dar cele două cazuri din decembrie „demonstrează că România rămâne ultima zonă din această parte a Europei în care influenţa lui Erdoğan este absentă”.

Sursa: Balkan Insight/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga

https://balkaninsight.com/2020/01/07/followers-of-wanted-turkish-cleric-still-feel-safe-in-romania/ /adanga/czaharia