Banca Central Europeană nu se aşteaptă la un boom al consumului pentru că bogaţii sunt cei care au pus bani deoparte / 20% din gospodăriile cu cele mai mari venituri deţin 49,3% din economiile excedentare

Este puţin probabil ca zona euro să înregistreze un nou boom al consumului pentru că economiile acumulate în perioada pandemiei de COVID-19 sunt deţinute în mare parte de gospodăriile înstărite, susţin doi economişti de la Banca Centrală Europeană într-o postare pe blogul instituţiei, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Concluziile studiului ar putea să confirme punctul de vedere al oficialilor BCE că inflaţia va continua să coboare uşor spre ţinta de 2% şi ar da noi argumente celor care vor să menţină dobânzile nemodificate, după un şir fără precedent de majorări care au dus costul creditului în zona euro la un maxim istoric.

BCE a descoperit că 20% din gospodăriile cu cele mai mari venituri deţin 49,3% din economiile excedentare realizate în 2020-2022, pe locul secund fiind gospodăriile din următoarea quintilă care deţine 19,8% din banii puşi deoparte. În condiţiile în care este mai puţin probabil ca cei înstăriţi să îşi cheltuie sumele economisite, asta înseamnă că aceste economii nu vor fi folosite prea curând.

Autorii postării de pe blog au descoperit că o parte din aceste economii suplimentare au fost investite în active financiare, precum acţiuni şi obligaţiuni, precum şi în imobiliare, ceea ce le face mai greu de accesat.

„Cei care sperau că banii puşi deoparte în timpul pandemiei vor sprijini o explozie a consumului în perioada următoare ar putea fii dezamăgiţi. Acest lucru este foarte relevant când vine vorba să analizăm care sunt factorii care influenţează inflaţia şi cum trebuie să răspundă politica monetară”, susţin autorii studiului Niccolo Battistini şi Johannes Gareis.

La ultima şedinţă de politică monetară, care a avut loc săptămâna trecută, gardienii euro au lăsat nemodificată dobânda de referinţă, la nivelul istoric de 4%. Investitorii se aşteaptă ca BCE să înceapă să reducă dobânzile în primăvara lui 2024 pe măsură ce inflaţia scade, iar economia stagnează sau chiar ar putea să se contracte.