Banca centrală a Rusiei majorează dobânda cheie pentru a contracara scăderea rublei și inflația

Banca Centrală a Rusiei (BCR) a majorat marți dobânda sa cheie de la 8,5% la 12% pentru a contracara scăderea rublei și pentru a limita inflația, considerând „posibilă” o nouă majorare în cazul în care creșterea prețurilor se accelerează. „Această decizie a fost luată pentru a limita riscurile la adresa stabilității prețurilor”, a explicat BCR într-un comunicat de presă în urma unei reuniuni de urgență, într-un moment în care rubla se află la cel mai scăzut nivel față de euro și dolar din martie 2022, scrie Le Figaro.

Confruntată cu „presiuni inflaționiste (care) continuă să crească” (4,4% în ritm anual la 7 august), BCR a precizat că a considerat necesar să majoreze dobânda sa cheie cu 3,5 puncte procentuale pentru a urmări ca „inflația să revină la 4% în 2024”. De asemenea, a precizat că își rezervă dreptul de a lua „decizii suplimentare” în următoarele săptămâni. „În cazul unei întăriri a riscurilor inflaționiste, o nouă majorare a ratei-cheie este posibilă”, a avertizat BCR, citat de agențiile de presă ruse. Directorii săi, care până în ultimele zile au refuzat să intervină în vreun fel, au decis acum să majoreze dobânda cheie, a doua în mai puțin de o lună, după ce la 21 iulie au majorat-o de la 7,5% la 8,5%.

Această decizie vine ca urmare a criticilor venite direct de la Kremlin. Luni, Maxim Oreșkin, consilierul economic al lui Vladimir Putin, a criticat „politica monetară flexibilă” a BCR într-un articol publicat de agenția de presă de stat TASS. El a avertizat apoi: „O rublă puternică este în interesul economiei rusești”. De câteva săptămâni, căderea liberă a rublei este însoțită inexorabil de o revenire a inflației, pe lângă costul tot mai mare al conflictului ucrainean, determinându-i pe mulți ruși să se teamă pentru nivelul lor de trai, deja afectat de o creștere puternică a prețurilor anul trecut, legată de impactul sancțiunilor ca răspuns la asaltul asupra Ucrainei. Una dintre principalele cauze ale scăderii monedei naționale este starea comerțului exterior. Rusia suferă în special din cauza scăderii considerabile a veniturilor din vânzarea hidrocarburilor sale, din cauza impactului sancțiunilor și a determinării europenilor de a pune capăt dependenței lor energetice.

De la începutul anului, moneda rusă a scăzut cu aproape 25% față de dolar și euro. Dmitri Polevoi, director de investiții la Loko Invest din Moscova, spune că, în opinia sa, în pofida deciziei BCR, „rubla ar putea rămâne volatilă” în următoarele săptămâni și a menționat, de asemenea, pe Telegram, „aspectul politic al dolarului la peste 100 de ruble”, un prag psihologic important pentru populația rusă. La Bursa de la Moscova, liniștită de anunțul BCR, un dolar costa 98,2 ruble și 107,3 ruble pentru un euro la ora locală 13.16 (10.16 GMT), după ce luni au fost depășite pragurile de 100, respectiv 110 ruble.

Pentru a face față situației care se deteriorează rapid, BCR anunțase deja săptămâna trecută că își suspendă achizițiile de valută de pe piața valutară internă până la sfârșitul anului, o măsură considerată insuficientă de mulți observatori. Cu toate acestea, slăbirea rublei ajută statul rus să își refacă visteria, deoarece pentru fiecare dolar sau euro achiziționat în prezent, guvernul dispune de facto de mai multe ruble pentru a-și acoperi cheltuielile, care au crescut puternic ca urmare a conflictului din Ucraina.

Presată să găsească alternative la piața financiară globală, de pe care băncile sale au fost în mare parte interzise de peste un an, Rusia lansează marți și o rublă digitală. Ea consideră că aceasta este o modalitate de a limita în timp impactul restricțiilor internaționale. Deși este vorba doar de o fază experimentală în acest stadiu, această monedă dematerializată emisă direct de banca centrală, care se bazează pe tehnologia blockchain (care permite tranzacții directe pe un registru descentralizat), ar trebui să fie extinsă la toți rușii doritori începând din 2025.