Banchiza din Antarctica a stabilit un nou record de topire pentru al doilea an consecutiv, chiar înainte de sfârşitul verii din emisfera sudică

Banchiza din Antarctica a stabilit un nou record de topire pentru al doilea an consecutiv, chiar înainte de sfârşitul verii din emisfera sudică, potrivit unui observator american de referinţă, lăsând acest continent austral expus la valuri şi vânturi calde ce ameninţă indirect calota glaciară, informează AFP, citată de Agerpres.

Pe 13 februarie, suprafaţa ocupată de gheaţa formată în mare în jurul continentului de la Polul Sud al Pământului „a scăzut la 1,91 milioane de kilometri pătraţi”, fiind cea mai mică suprafaţă înregistrată de la începutul măsurătorilor satelitare din 1978, a anunţat centrul american National Snow and Ice Data Center (NSIDC).

Precedentul record a fost stabilit în februarie 2022, când suprafaţa gheţii care pluteşte în Oceanul Antarctic a scăzut pentru prima dată sub pragul de 2 milioane de kilometri pătraţi.

Cu toate acestea, în ultimele patru decenii, suprafaţa medie a gheţii marine din Antarctica ce a rezistat celor mai călduroase luni ale verii australe a rămas la un nivel stabil, spre deosebire de banchiza din Groenlanda şi din Arctica, unde încălzirea climei provoacă o topire din ce în ce mai intensă.

Ciclul din Antarctica (topire în timpul verii, reformare în timpul iernii) prezintă, într-adevăr, importante variaţii anuale. Astfel, „patru dintre cele mai ridicate cinci valori minime anuale s-au produs după 2008”, au subliniat specialiştii de la NSIDC. În acei ani, suprafaţa banchizei depăşea 3,5 milioane de km2 în cele mai călduroase luni ale verii australe.

Însă topirea ridicată constatată după 2016 îi face pe oamenii de ştiinţă să se teamă că o tendinţă importantă de scădere (a acestei suprafeţe acoperite cu gheţuri marine – n.red.) este pe cale să se manifeste pentru prima dată.

Topirea banchizei nu are un impact imediat asupra nivelului mării, întrucât banchiza se formează prin congelarea apei sărate, care este deja prezentă în ocean.

Însă „absenţa banchizei pe o mare parte a coastei din Antarctica expune barierele de gheaţă care mărginesc calota glaciară la acţiunea valurilor şi a temperaturilor mai ridicate”, au avertizat specialiştii de la NSIDC.

Or, calota glaciară – un strat gros de gheaţă format din apă dulce şi care acoperă Antarctica – este monitorizată cu mare atenţie de oamenii de ştiinţă, întrucât ea conţine o cantitate suficientă de apă pentru a provoca o creştere catastrofală a nivelului oceanului planetar, dacă s-ar topi.

De altfel, o întindere mai mică de gheaţă marină, a cărei suprafaţă albă reflectă razele Soarelui, stimulează încălzirea oceanelor, accentuând efectele schimbărilor climatice provocate de activităţile umane.

„Minimul anual al întinderii de gheaţă marină a fost atins între 18 februarie şi 3 martie în ultimii ani, ceea ce sugerează o nouă scădere” până la sfârşitul verii australe, marcată de temperaturi extreme în Chile şi Argentina, au avertizat cercetătorii de la NSIDC.