Banii alocați de la bugetul de stat pentru partide ar putea fi împărțiți și în funcție de numărul femeilor și tinerilor puși pe locuri eligibile la alegerile locale și parlamentare, prevede un proiect de lege inițiat de Alina Gorghiu și Iulia Scântei

Subvenţiile acordate de la bugetul de stat partidelor ar putea să fie împărţite şi în funcţie de numărul femeilor alese efectiv în Parlament şi în autorităţile locale de fiecare formaţiune, potrivit unui proiect de lege depus în forul Legislativ de senatoarele PNL Alina Gorghiu şi Iulia Scântei.

Proiectul modifică şi completează Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, introducând acest criteriu în privinţa împărţirii subvenţiei de la stat între partide.

Iniţiativa legislativă prevede şi faptul că, în cazul partidelor politice care promovează tineri pe listele electorale, suma alocată de la buget va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii tineri.

„Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din produsul intern brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei. Pentru partidele politice care promovează tineri pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii tineri”, prevede proiectul.

Potrivit unor noi texte introduse, subvenţia de la bugetul de stat se acordă şi în funcţie de „numărul de femei alese efectiv la alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat” şi „numărul de femei alese efectiv la alegerile generale pentru autorităţile administraţiei publice locale”, pe lângă criteriile cuprinse în legea în vigoare privind numărul de voturi primite la alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat, respectiv numărul de voturi primite la alegerile generale pentru autorităţile administraţiei publice locale.

Proiectul mai prevede modificarea articolului 18 din lege, astfel încât „65% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărţite partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi Senat, dacă au realizat pragul electoral, 10% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărţite partidelor politice, proporţional cu femeile alese efectiv la alegerile parlamentare, dacă au realizat pragul electoral”.

În legea în vigoare, ‘75% din bugetul anual acordat partidelor politice sunt împărţite partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi Senat, dacă au realizat pragul electoral’.

Totodată, proiectul modifică şi articolul 20 din lege, în sensul că „20% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărţite partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi consilierilor din cadrul municipiului Bucureşti, dacă au obţinut cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier din cadrul municipiului Bucureşti, iar 5% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărţite partidelor politice, proporţional cu femeile alese efectiv la alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi consilierilor din cadrul municipiului Bucureşti”.

În prezent, legea precizează că întreg procentul de 25% din bugetul anual acordat partidelor politice este împărţit partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi consilierilor din cadrul municipiului Bucureşti, dacă au obţinut cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier din cadrul municipiului Bucureşti.

Proiectul propus menţionează că „20% din valoarea veniturilor care provin din subvenţia anuală primită de la bugetul de stat vor fi utilizate în scopul promovării şi încurajării participării femeilor în procesele politic şi electoral, iar 10% din valoarea subvenţiei anuale primite vor fi utilizate pentru promovarea şi încurajarea tinerilor în procesele politic şi electoral. În cazul partidelor politice în care există organizaţii ale femeilor şi ale tinerilor, aceste fonduri vor fi gestionate de organizaţiile în cauză”.

„Asigurarea unei reprezentări echitabile, echilibrate şi juste a genurilor în domeniul puterii politice din România, precum şi îmbunătăţirea participării electorale, în calitate de alegători, dar şi de candidaţi, a femeilor şi a tinerilor reprezintă indicatori importanţi ai unei democraţii funcţionale, fortificate”, argumentează iniţiatoarele în expunerea de motive a proiectului.

Acestea arată că „din perspectiva asigurării egalităţii de gen, respectiv că oportunităţile, drepturile şi responsabilităţile sunt aceleaşi pentru femei şi bărbaţi, propunerea legislativă este o garanţie a respectării cerinţelor constituţionale, conferind efectivitate art. 16, alin. 3 din Constituţie”.

„Iniţiativa este oportună şi în contextul în care Legea fundamentală prevede la art. 49, alin. (5) că autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa publică, socială, economică, cultural şi sportivă a ţării”, mai adăugă iniţiatoarele.

Ele precizează că „un avantaj important al acestor soluţii legislative propuse este reprezentat de faptul că, în felul acesta, mecanismul de finanţare a activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale este utilizat în mai mare măsură în interesul dezvoltării şi adâncirii democraţiei româneşti, pentru a asigura o reprezentare politică echilibrată a grupurilor din societate şi pentru a stimula partidele politice să facă eforturi mai mari pentru a se reforma ele însele, pentru a atrage în dezbaterea politică categorii de cetăţeni care până acum au fost reprezentaţi într-o mai redusă măsură şi de a le deschide acestora drumul către locuri eligibile pe listele electorale”.

„Soluţia propusă nu constituie un act de discriminare, din moment ce propunerea legislativă nu impune un număr de mandate predefinit alocat pentru femei şi tineri”, mai menţionează iniţiatoarele proiectului.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor este for decizional.

În 8 martie, 59 de parlamentari din PNL, PSD, UDMR şi USR au depus un proiect de lege prin care pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senatului trebuie să fie 33% femei.

sursa: Agerpres.ro, sursa foto: Pixabay