Banii de la partide și industria jocurilor de noroc, printre problemele semnalate într-un raport internațional despre starea presei în România, înainte de super anul electoral 2024 (document)

Banii de la partide și industria jocurilor de noroc sunt două dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă presa din România, semnalate într-un raport despre starea presei coordonat de Institutul Internațional de Presă (IPI). Încrederea în brandurile media a scăzut semnificativ și din cauza propagandei de partid pe bani publici, mai arată documentul.

Litigiile în instanță folosite împotriva presei, pentru hărțuirea jurnaliștilor (SLAPP), reprezintă o problemă în creștere, dar care, până acum, a fost atenuată de un sistem judiciar care, în cea mai mare parte, a tratat cazurile în mod profesionist și corect, în conformitate cu standardele internaționale privind libertatea presei, mai arată raportul.

Jurnalismul local, însă, se confruntă cu cea mai mare criză, în condițiile în care majoritatea mijloacelor de informare în masă sunt efectiv capturate de politicieni ca urmare a dependenței lor de fondurile de publicitate guvernamentale. În acest caz, aproximativ 90% din mass-media, care lucrează cu bugete foarte mici pentru o audiență tot mai redusă, au devenit vehicule de PR pentru primarii orașelor. Poate că cea mai mare provocare cu care se confruntă mass-media din România este lipsa de încredere a publicului.

După cum se afirmă în raportul Reuters Digital News Report 2023:

• ”Încrederea scăzută, în general și pentru majoritatea brandurilor media, are mai multe cauze cronice: propaganda de partid pe bani publici, investigații blocate, campanii de defăimare a jurnaliștilor și accesul dificil la informații de interes public”.

Raportul internațional mai arată că principalul instrument de capturare politică a mass-mediei românești sunt fondurile ”media și de propagandă”, eligibile în cadrul bugetelor de stat acordate anual fiecărui partid politic.

Dimensiunea și lipsa de transparență în ceea ce privește cheltuielile acestora au creat o cultură mediatică flexibilă și clientelară care se supune politicienilor și nu reușește să tragă guvernul la răspundere.

Raportul vorbește și despre ”un sector tânăr și vibrant de mass-media inovatoare de înaltă calitate care refuză banii politici, care cere cele mai înalte niveluri de integritate și care se concentrează pe expunerea corupției, atingând în același timp audiențe din ce în ce mai mari”, dar care nu reușește să fie decât marginală publicului larg:

• ”Există o presă independentă vibrantă care refuză banii politici și denunță corupția și abuzul de putere și, deși face tot mai multe progrese, rămâne în mare parte la marginea conștiinței publice”.

Implicarea din ce în ce mai mare a puternicei industrii a pariurilor din România provoacă neliniște în mediile media și în cercurile politice. Raportul amintește cazul Gazeta Sporturilor, al demisiilor de la Libertatea și acuzațiile potrivit cărora un membru al Ringier Sports Management Group ar fi încercat să exercite presiuni asupra jurnaliștilor în acoperirea industriei jocurilor de noroc.

Raportul arată că în România au existat mai multe eforturi de înăsprire a reglementărilor privind jocurile de noroc, majoritatea dintre acestea fiind blocate în Parlament ca urmare a lobby-ului intens din partea industriei:

• ”Tensiunea a explodat în octombrie 2023, când guvernul a majorat taxele pe jocurile de noroc, dar nu înainte ca premierul Marcel Ciolacu să acuze industria pariurilor că are prea multă putere, că amenință politicienii și că concediază jurnaliști, o referire directă la plecarea lui Cătălin Țepelin de la GSP (…). Cătălin Tolontan a expus pericolele fuzionării jurnalismului sportiv cu interesele industriei de pariuri într-un editorial din Libertatea, cu o lună înainte de a fi demis din funcție de către conducerea Ringier. Concedierea lui Tolontan nu face decât să sporească îngrijorarea în legătură cu capacitatea jurnaliștilor sportivi ai Ringier, dar și a jurnaliștilor din întreg imperiul media al companiei de a relata independent despre industria pariurilor”, mai arată raportul IPI.

Raportul arată și că există o criză profundă în mass-media locală, unde problemele sunt agravate de finanțarea slabă, de o piață în scădere pentru jurnalism și de instituții polițienești și judiciare mai vulnerabile la corupția elitelor locale.

Controlul politic asupra presei locale, a cărei supraviețuire depinde de publicitatea guvernamentală, este acut, limitând diversitatea și asigurând că majoritatea presei acționează ca platforme pentru interesele liderilor politici.

Totuși, există exemple de jurnalism local mai solid, dar acestea au o acoperire limitată și au nevoie de mai multe resurse, de formare și de modele de afaceri durabile, mai explică raportul.

• Citește raportul integral despre starea presei din România aici.