Barbara Bendandi (WWF-România): Promulgarea legii ce permite vânătoarea la trofeu nu va rezolva problema conflictelor cu urşii, ci o va agrava/ Organizația va transmite Comisiei Europene o sesizare privind încălcarea Directivei Habitate de către România

Promulgarea legii ce permite vânătoarea la trofeu de către preşedintele Klaus Iohannis ar putea avea efecte negative lăsând, în acelaşi timp, nerezolvată tocmai problema conflictelor cu urşii, atrage atenţia WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), care anunţă că va transmite Comisiei Europene o sesizare privind încălcarea Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE) de către România, prin adoptarea acestui act normativ.

Potrivit unui comunicat al WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), remis miercuri Agerpres, se arată că preşedintele a promulgat legea ce permite vânătoarea la trofeu ignorând recomandările Academiei Române şi argumentele ştiinţifice aduse de organizaţiile de mediu, transmite Agerpres.

„Ne-am aşteptat la un semn de echilibru din partea Preşedinţiei, mai cu seamă că am transmis o listă de argumente ce justificau pe deplin trimiterea legii în Parlament, pentru reexaminare. Suntem dezamăgiţi că argumentele ştiinţifice şi juridice au fost trecute cu vederea, aşa cum au fost trecute cu vederea şi miile de semnături ale oamenilor ce ni s-au alăturat în susţinerea scrisorii deschise adresată preşedintelui de importante ONG-uri de mediu din România. Ştirea adoptării legii în Parlament a stârnit îngrijorare în presa internaţională, numeroase publicaţii de prestigiu din întreaga lume vorbind despre efectele negative pe care această lege le-ar provoca, lăsând, în acelaşi timp, nerezolvată tocmai problema conflictelor cu urşii – pe care legea pretinde că le soluţionează”, susţin reprezentanţii organizaţiei de mediu.

Aceştia atrag atenţia că prezenta lege stabileşte cote de vânătoare care nu au fundamentare ştiinţifică, dovadă fiind cifrele confuze ce sunt vehiculate în spaţiul public din variate surse, inclusiv oficiale, cifre ce acoperă o plajă cuprinsă între 4.500 şi 12.000 de urşi, fapt pe care îl cataloghează ca fiind „neliniştitor”.

În aceste condiţii, susţin ei, rezultatele studiului genetic promis de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru aflarea numărului de urşi întârzie să apară. Acest studiu, aşteptat de ani de zile, ar putea reprezenta baza de pornire pentru realizarea unui management real pentru specie.

„WWF-România a afirmat, în repetate rânduri, că vânătoarea, ca unică măsură, şi cu atât mai mult, vânătoarea la trofeu nu poate rezolva problema conflictelor cu urşii. Coexistenţa cu urşii este posibilă doar în prezenţa unui complex de măsuri integrate, care să gestioneze eficient această problemă. Vorbim de un management corespunzător al deşeurilor, de reducerea atractanţilor şi, foarte important, vorbim de educarea populaţiei, măsură pe care parlamentarii au considerat-o prea costisitoare pentru a o include în noua lege. Considerăm că promulgarea acestei legi de către preşedinte se va dovedi curând o măsură cu adevărat costisitoare, care va atrage sancţiuni asupra ţării noastre şi care, din păcate, nu va rezolva problema conflictelor cu urşii, ci, foarte posibil, o va agrava”, a afirmat Barbara Bendandi, director de Conservare, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură)

Potrivit comunicatului, în România au existat şi până acum cote de prevenţie şi intervenţie care, an de an, nu au fost realizate. Aşadar, cadrul legislativ pentru gestionarea exemplarelor problematice a existat, însă nu este exploatat. În perioada 2017-2022, s-au solicitat între 8 şi 93 de derogări pe an şi au fost recoltate între 7-63 exemplare pe an, conform datelor puse la dispoziţie pe site-ul Ministerului Mediului. Cu toate acestea, noua lege a mărit cota, permiţând vânarea preventivă, inclusiv cu vânători străini (care, în mod evident, nu sunt interesaţi de urşii problemă – în general, de talie mică), a unui număr de 426 de exemplare pe an, pe baza unui studiu care a fost intens contestat.

În plus, România este singura ţară care nu realizează o evaluare a eficienţei intervenţiilor letale, care să ne arate cum au scăzut conflictele, dacă au scăzut, în zonele în care au fost extraşi urşi. Croaţia, de exemplu, o ţară cu densitate similară a ursului, chiar dacă are o cotă de vânătoare anuală, are principii solide şi strict implementate, precum extragerea cu precădere a exemplarelor problematice în proporţie de aproximativ 80%, restul fiind reprezentat de extrageri preventive, exemplare lovite pe drumuri, autostrăzi, căi ferate, respectiv braconate, iar raportul sexelor când, vorbim de extrageri, este de 50-50%, susţine WWF-România. Astfel, la nivelul anului 2022, de exemplu, această ţară a înregistrat doar 7 pagube în valoare totală de 2.200 euro.

„Considerăm că problema conflictelor cu urşii poate fi gestionată printr-un complex de măsuri, care nu exclude vânătoarea, dar care pune accent pe acţiuni de prevenţie, care şi-au dovedit pe deplin eficienţa la Băile Tuşnad, unde, prin implementarea Programului Pilot de convieţuire om-urs, mesajele RO-ALERT au scăzut de la 238 la începutul proiectului, la doar patru, anul acesta. Este nevoie doar de implicarea tuturor factorilor interesaţi, este nevoie de bunăvoinţă şi bună-credinţă. Fără ele, conflictele cu urşii vor continua să existe, iar echilibrul în natură va fi, din nou, sacrificat. Din păcate, argumentele noastre substanţiale nu au fost înţelese de autorităţi pe plan naţional. WW-România (Fondul Mondial pentru Natură) va continua susţinerea şi implementarea măsurilor de prevenire şi de scădere a conflictelor cu animalele sălbatice, în paralel cu asigurarea unui management sustenabil pentru specia urs, bazat pe date credibile şi măsuri eficiente. Din acest motiv vom transmite Comisiei Europene o sesizare privind încălcarea Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE) de către România prin adoptarea acestei legi”, se mai spune în comunicat.