BAZĂ DE DATE Toate momentele și deciziile importante luate de România în timpul epidemiei de COVID-19. Starea de urgență pas cu pas

Au fost două luni care ne-au schimbat modul de viață, comportamentul și starea de spirit. G4Media.ro a realizat inventarul complet al principalelor măsuri adoptate de România din momentul în care virusul a fost semnalat pe teritoriul României până la momentul ieșirii din starea de urgență. Toate acestea constituie o bază de date utilă pentru toți cei care doresc să refacă filmul detaliat al celor două luni și jumătate a crizei generate de epidemia de coronavirus.

26 februarie. Primul caz COVID-19 în România. Secretarul de stat din Ministerul de Interne, Raed Arafat, și ministrul Sănătății, Victor Costache, anunță primul caz de infectare cu coronavirus din România, un bărbat dintr-un sat din Gorj, care a mers la vânătoare cu un cetățean italian venit în vizită în România.

26 februarie. Președintele Iohannis îl propune premier pe ministrul Cîțu, forțând anticipatele. Cu doar o oră înainte de anunțul primului caz de coronavirus din România, președintele Klaus Iohannis îl propunea premier pe ministrul de Finanțe Florin Cîțu, după ce cabinetul Ludovic Orban picase prin moțiune de cenzură în 5 februarie. Președintele și Guvernul continuau astfel strategia pentru a ajunge la alegerile anticipate, pentru că un cabinet condus de Cîțu ar fi avut șanse minime să fie învestit de Parlament.

10 martie. România intră în scenariul doi. Sunt confirmate trei infectări noi, iar numărul total de pacienți ajunge la 28 (din care 5 erau deja vindecați), România intrând astfel în scenariul doi (26-100 pacienți infectați).

10-11 martie. Haosul din DSP-uri. La două săptămâni după primul caz de coronavirus, apar primele semnale despre problemele din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică din țară, devoalând o rețea de unități nereformate, cu disfuncționalități sau depășite de situație. Mai mulți șefi DSP pleacă din funcții în primele două săptămâni de criză: Șefa DSP Gorj este demisă din cauza modului în care a gestionat apariția primului caz de coronavirus din România. Șefa DSP Timiș este demisă de ministrul Sănătății după o conferință de presă în care nu a reușit să lege câteva cuvinte despre primul caz de COVID-19 depistat în Timișoara. Șefa DSP București își dă demisia după ce zeci de persoane acuză instituția că nu răspunde nimeni la telefoanele puse la dispoziție tocmai pentru a furniza informații despre coronavirus, simptome, protocolul ce trebuie respectat etc.

12 martie. Guvernul Cîțu are șanse să treacă și încurcă planurile PNL. Surpriză în Parlamentul României, unde un cabinet condus de ministrul de Finanțe Florin Cîțu are șanse să treacă, pe fondul agravării crizei de coronavirus. O parte importantă dintre parlamentari susțin că o respingere a cabinetului ar însemna prelungirea crizei politice și, deci, un gest iresponsabil.

12 martie. Premierul desemnat Florin Cîțu își depune mandatul. Florin Cîțu renunță singur la mandatul de premier, cu câteva ore înainte să fie votat, spunând că și-a dat seama că ar putea fi pus în funcție de PSD și că nu ar fi putut accepta să conducă Executivul cu ajutorul voturilor unor parlamentari precum Olguța Vasilescu, Marcel Ciolacu, Florin Iordache sau Călin Popescu Tăriceanu. Surse politice au declarat pentru G4Media că premierul Ludovic Orban, care fusese demis prin moțiune, i-a cerut lui Cîțu să își depună mandatul, după ce a văzut că liderii politici sunt hotărâți să pună capăt crizei, deci să voteze noul guvern. Cîțu nu a vrut să renunțe la mandat, așa că Ludovic Orban i-a transmis președintelui Iohannis să-i ceară acestuia să își depună mandatul, pentru că dacă Florin Cîțu va deveni premier vor fi probleme majore în partid, care va fi scindat între doi poli de putere.

13 martie. COVID-19 ajunge în Parlament. România este guvernată din izolare. Senatorul liberal Vergil Chițac este confirmat pozitiv cu noul coronavirus. Fiul, soția, un prieten, doi parlamentari și un primar sunt infectați în urma contactului cu parlamentarul. Ludovic Orban, propus premier din nou după retragerea lui Florin Cîțu, nu mai merge la consultări cu președintele pentru a nu-l expune la riscul infectării. Parlamentarii sunt testați laolaltă, cu prioritate, deși testele se fac doar persoanelor care prezintă simptome. Toți jurnaliștii acreditați la Parlament, Guvern și Administrația Prezidențială care au fost prezenți în ultimele zile la sediul celor trei instituții sunt, de asemenea, testați pentru coronavirus. Miniștrii și premierul desemnat se izolează timp de 14 zile, în urma contactului cu senatorul constănțean. România este guvernată din izolare, fără premier și Executiv învestiți.

13 martie. Parlamentarul fără izoletă. Unul dintre cele mai mari scandaluri din criza COVID-19 a fost cel referitor la transportul senatorului Vergil Chițac fără izoletă, de la domiciliu la spital. Atunci este momentul în care jurnaliștii descoperă că județele fie nu au izolete, fie acestea sunt nefuncționale sau insuficiente. Din acest moment, presa începe să descopere tot mai multe deficiențe ale sistemului sanitar în lupta împotriva COVID-19.

13 martie. Miniștri audiați prin videoconferință. Audierea miniștrilor viitorului Cabinet Orban II are loc în condiții speciale, senatorii și deputații intră pe un culoar dezinfectat în Palatul Parlamentului, sunt testați pentru coronavirus, apoi audiază miniștrii timp de doar două ore. Votul de învestitură se dă într-o sală dezinfectată, în care intră în grupuri de câte 20 de persoane. Miniștrii aflați în izolare nu vin în Parlament, ci sunt audiați prin videoconferință. Premierul desemnat Ludovic Orban, aflat în izolare la Vila Lac 1, nu merge în Parlament, ci trimite un discurs scris prin care le cere parlamentarilor votul de învestitură.

14 martie. Scenariul trei. România depășește 100 de infectări și intră astfel în scenariul trei. Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru, anunță că, în cazul aglomerării spitalelor, unitățile de boli infecțioase vor prelua doar cazurile grave și cele critice de COVID-19, iar spitalele județene le vor prelua pe cele mici și medii. Cazurile non-coronavirus ajung în alte spitale, după ce pacienții sunt separați în centre de triere. Media de vârstă a pacienților infectați este de 30 de ani.

14 martie. Timp record de învestire a Guvernului Orban II. Guvernul Orban II este învestit cu un scor uriaș, de 286 de voturi pentru, 23 împotrivă (parlamentarii PRO România și neafiliații controlați de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu) și o abținere. 69 din cei 111 parlamentari PNL au lipsit de la învestirea propriului guvern. Miniștrii au fost învestiți în timpul unei ceremonii speciale în care aceștia s-au dezinfectat de mai multe ori, au purtat măști și mănuși, la plecare au aruncat pixurile cu care au semnat jurămintele etc.

16 martie. România intră în stare de urgență. Klaus Iohannis emite decretul prezidențial nr. 195/16.03.2020, prin care este instituită starea de urgență în România. Printre măsuri: școlile sunt închise, spitalele din subordinea autorităților locale trec sub comanda Ministerului Sănătății, prețurile la medicamente, aparatură de specialitate și utilități publice se pot plafona, autoritățile pot rechiziționa unități și aparatură necesare pentru combaterea COVID-19, autoritățile publice pot achiziționa materiale și echipamente fără licitație sau alte proceduri, ministrul de Interne și secretarul de stat din MAI devin actori-cheie în gestionarea situației etc.

17 martie. Ordonanța Militară nr. 1. Sunt închise restaurantele, barurile și cafenelele, dar rămâne livrarea la domiciliu. Sunt suspendate toate activităţile culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear şi de îngrijire personală realizate în spaţii închise. Toate zborurile Spania-România sunt suspendate și este prelungită suspendarea zborurilor Italia-România. Studenții la Medicină din anul IV pot fi recrutați pentru camerele de gardă, pe bază de voluntariat.

17 martie. Criza sparanghelului. Fermierii germani au nevoie de muncitori români pentru a culege sparanghelul. Asociația cultivatorilor de sparanghel din Germania se teme că va pierde o bună parte din recoltă și cere permis de trecere pentru muncitori, 85% dintre aceștia fiind români.

21 martie. Ordonanța Militară nr. 2. Sunt anunțate noi restricții pentru limitarea răspândirii epidemiei de coronavirus: se interzic grupurile mai mari de trei persoane în afara locuinței, iar noaptea se poate ieși din casă numai cu motiv, se închid mall-urile, străinii nu mai au voie să intre în România, cu unele excepții. Slujbele religioase vor fi oficiate cu bisericile închise și transmise online sau la televizor. Se introduce declarația pe propria răspundere pentru deplasări.

22 martie. Primul deces din România. Prima persoană care a murit în România, în urma infectării cu coronavirus, a fost un bărbat de 67 de ani, internat la Craiova, care avea cancer în stadiu terminal și care venise în 6 martie din Franța.

24 martie. Ordonanța Militară nr. 3. România intră în carantină generalizată, care se aplică întregii populații, indiferent de vârstă sau categorie socială. Persoanele de peste 65 de ani pot să iasă din casă doar în intervalul orar 11:00-13:00, contrar afirmațiilor președintelui Iohannis care anunțase anterior că aceștia nu își vor mai putea părăsi deloc locuințele. Toate zborurile înspre și dinspre Franța și Germania sunt suspendate timp de două săptămâni, iar donatorii de sânge sunt rugați să meargă la centrele de transfuzii pentru că este nevoie acută de ajutorul lor.

24 martie. Premierul iese din izolare. Ludovic Orban, învestit premier în izolare, este testat negativ pentru a doua oară și se întoarce la Palatul Victoria, după 11 zile în care a condus ședințele de Guvern prin videoconferințe.

25 martie. Focarul Suceava. Numărul de infectări din Suceava crește rapid, este infectat inclusiv președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur. Acesta îi cere ministrului Sănătății suspendarea din funcție a managerului spitalului județean Suceava, Vasile Râmbu, din cauza deficiențelor din spital. Este numit un manager interimar în persoana doctorului Florin Filip. Cadrele medicale susțin, însă, că vinovat de răspândirea infecției este directorul medical Mircea Macovei, un apropiat al lui Flutur, care a chemat angajații la muncă, inclusiv pe cei aflați în izolare, invocând un ordin fals de ministru.

26 martie. Anchetele presei scot la iveală achiziții uriașe. La 10 zile după ce autoritățile au dat liber la achiziții directe, apar primele materiale de presă în care jurnaliștii semnalează, spre exemplu, cum o firmă din Giurgiu a vândut 1,7 milioane de măști cu 32 de lei/bucata. Scandalul generat de achizițiile uriașe ajunge până în redacția Washington Post care nominalizează România în clubul select al statelor care se confruntă cu pandemia de coronavirus, dar și cu ”pandemia de corupție”, alături de Columbia, Argentina și Bangladesh.

26 martie. România depășește 1000 de infectări. La o lună de la primul caz COVID-19, România ajunge la 1029 de cazuri, dintre care 17 morți și 94 vindecați.

26 martie. Ministrul Costache demisionează. Ministrul Sănătății, Victor Costache, își dă demisia, la două zile după ce anunțase că România are nevoie să facă milioane de teste și că toți bucureștenii vor fi testați ”door to door”. Ministrul a refuzat să numească ”motivele personale” din cauza cărora a demisionat, așa cum anunțase premierul Orban, și a lăsat de înțeles că i s-ar fi cerut să facă acest lucru, spunând că miniștrii ”rareori demisionează” și că ”este un luptător”. În locul lui Victor Costache a fost nominalizat secretarul de stat Nelu Tătaru.

29 martie. Ordonanța Militară nr. 4. Amenzile cresc de zece ori pentru persoanele care nu respectă prevederile ordonanțelor militare, de la 1000 de lei la 10.000 de lei. Pacienții nu pot fi refuzați la internare pe motiv că sunt sau nu confirmați cu COVID-19, iar managerii spitalelor sunt avertizați că intră sub incidența penală dacă refuză să interneze pacienți cu simptome de coronavirus. Persoanelor de peste 65 de ani le este permis să iasă și în intervalul orar 20:00-21:00, pentru a asigura nevoile animalelor domestice sau de companie, sau în orice interval orar pentru nevoi medicale. Prețurile la energie și utilități se plafonează la nivelul practicat la data emiterii ordonanței, acestea putând fi doar diminuate.

30 martie. România intră în scenariul patru. România depășește 2000 de infectări și intră în scenariul patru, în care medicii și asistenții infectați cu coronavirus ar putea trata pacienți asimptomatici sau cu forme ușoare de COVID-19. Dacă numărul bolnavilor va crește rapid cazurile ușoare vor fi tratate în afara spitalelor, la domiciliu, în hoteluri sau alte spații. Guvernul anunță că nu mai sunt folosite cardurile de sănătate, pacienții cu boli cronice nu mai sunt evaluați periodic, 1000 de persoane sunt angajate în structurile Direcțiilor de Sănătate Publică, iar alte 1000 de persoane sunt angajate în serviciile de ambulanță județene, pentru a face față fluxului ridicat de infectări.

30 martie. Ordonanțele Militare 5 și 6. Suceava este primul oraș închis total după ce focarul scapă de sub control. Focarul din Suceava scapă de sub control, iar municipiul este închis complet după ce înregistrează mai mult de un sfert din numărul total de îmbolnăviri. Este numită ”Bergamo de România” pentru că focarul s-a format în spital, zeci de cadre medicale fiind infectate. Suspendarea zborurilor înspre și dinspre Spania și Italia este prelungită cu încă două săptămâni, iar persoanele care părăsesc izolarea și carantina răspund penal, se întorc în carantină/izolare pentru încă 14 zile și suportă costurile acestora.

1-2 aprilie. Armata preia controlul în Suceava, după ce conducerea interimară a spitalului își dă demisia. Managerul interimar, Florin Filip, și directorul medical interimar, Elena Doina Ganea, împreună cu mai mulți medici din unitatea medicală își dau demisiile pentru că nu mai fac față crizei medicale cu care se confruntă județul. Managerul interimar a rezistat doar o săptămână în funcție. Armata preia controlul asupra spitalului, managementul interimar fiind asigurat de medicul militar Daniel Ionuț Derioiu.

4 aprilie. Ordonanța Militară nr. 7.  Se instituie carantina totală și pentru localitatea Țăndărei, un nou focar major în România. Sunt suspendate toate zborurile efectuate din și spre Austria, Belgia, SUA, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia și Iran. Personalul MAI şi MApN va fi implicat în controale pentru a preveni infracţiunile silvice.

7 aprilie. Primul deces al unui cadru medical. Autoritățile anunță primul deces al unui cadru medical din România, în urma infectării cu coronavirus. Este vorba de un ambulanțier de 53 de ani, din Suceava.

9 aprilie. Ordonanța Militară nr. 8. Sunt interzise exporturile de cereale. România devine prima țară din UE care ia o astfel de decizie, criticată de Bruxelles. În țară apar îngrijorări referitoare la o posibilă criză alimentară. Este interzis și exportul zahăr sau ulei, dar și toate tranzacțiile cu acțiuni ale firmelor din sectorul energetic. Piețele agroalimentare rămân deschise pentru aprovizionarea de Paște.

14 aprilie. Starea de urgență este prelungită cu o lună. Președintele Iohannis anunță că starea de urgență va fi prelungită cu încă o lună pentru că ”pericolul încă nu a trecut” și ”nu este cazul de relaxare”.

16 aprilie. Ordonanța Militară nr. 9. Este eliminată interdicția exportului de grâu și produse derivate, ministrul de Interne Marcel Vela anunțând că nu mai este necesară o astfel de măsură după ce ”Guvernul a asigurat necesarul de grâu pentru rezerva de stat”. Comisia Europeană și mai multe state membre criticaseră măsura Executivului român.

14-16 aprilie. Operațiunea ”Lumina de Paște”. Ministrul de Interne anunță un acord cu Biserica Ortodoxă Română, pentru formarea de echipaje mixte care vor distribui prescurile de Paște și Lumina Învierii. Ministrul anunță și că oamenii vor putea participa la slujba de Înviere fără să formeze, însă, grupuri mai mari de trei persoane. Ministrul Vela revine asupra acordului după ce în spațiul public au apărut critici dure cu privire la decizia inițială, inclusiv din partea președintelui Iohannis. Românii nu mai pot participa la slujbă, iar Lumina este împărțită doar de preoți și voluntari.

18-20 aprilie. Paște cu tensiuni sociale în creștere. Cele trei zile de Paște sunt presărate cu scandaluri violente în Hunedoara, Brașov, Ploiești și București, pornind de la nerespectarea restricțiilor impuse de autorități. Mai multe persoane sunt rănite, altele sunt duse la audieri, reținute sau arestate pentru diferite infracțiuni, de la tulburarea ordinii publice la tentativă de omor.

23 aprilie. România depășește 10.000 de infectări. România depășește pragul de 10.000 de infectări. Din acestea, 2478 sunt vindecate, iar 527 au decedat.

27 aprilie. Ordonanța Militară nr. 10.  Sunt relaxate restricțiile impuse persoanelor trecute de 65 de ani. Acestea pot ieși din casă pentru motive întemeiate între orele 07:00 – 11:00 și de la 19:00 la 22:00. Zborurile spre majoritatea statelor europene și spre SUA sunt suspendate până în 14 mai.

30 aprilie. Guvernul acordă un ”ajutor” presei. Executivul anunță că redacțiile din România vor primi o finanțare, în funcție de numărul de cititori și alte criterii pe care trebuie să le îndeplinească, pentru a informa publicul despre criza COVID-19. Avantajate sunt televiziunile, care primesc cei mai mulți bani din fondul de 40 de milioane de euro. G4Media și alte redacții refuză banii oferiți de Guvern.

6 mai. Amenzile uriașe sunt declarate neconstituționale. Judecătorii Curții Constituționale decid că amenzile record împărțite de oamenii legii în timpul stării de urgență sunt neconstituționale. Peste 300.000 de români au fost amendați pentru nerespectarea ordonanțelor militare, valoarea amenzilor ajungând la aproape 120 de milioane de euro.

11 mai. Ordonanța Militară nr. 11. Orașul Țăndărei, din județul Ialomița, unul dintre cele mai mari focare din țară, iese din carantină, după cinci săptămâni.

11-12 mai. Politicienii români demarează ”Operațiunea Sparanghelul”. PSD, PRO România, ALDE și UDMR anunță că vor înființa o Comisie comună de anchetă a Parlamentului care să elucideze organizarea operațiunii prin care muncitorii sezonieri români au fost lăsați să plece la cules de sparanghel în statele din vestul Europei. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, anunță că va pleca în Germania pentru a verifica personal condițiile în care lucrează muncitorii, după ce un român infectat cu COVID-19 a fost găsit mort în container.

13 mai. Ordonanța Militară nr. 13. Deși înregistrează în continuare cel mai mare număr de infectați din țară, municipiul Suceava este scos din carantină, după presiunile puternice ale șefului Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, dar și ale celorlalte autorități locale. Ministrul de Interne îi mulțumește direct, în conferința de presă în care face anunțul, lui Gheorghe Flutur, în ciuda dezvăluirilor despre dezastrul managerial de la Spitalul de Urgență, aflat în subordinea acestuia.

13 mai. CCR declară constituțională OUG privind starea de alertă, doar dacă nu restrânge drepturi și libertăți. CCR declară constituțională OUG privind instiuirea stării de alertă, dar cere ca restrângerea de drepturi și libertăți din această perioadă să fie luată printr-o lege votată în Parlament și nu printr-o decizie a Executivului. Un proiect de lege propus de Guvernul Orban ajunge astfel în Parlament, dar este modificat masiv prin amendamente aduse de aleșii PSD, UDMR și chiar PNL. Astfel, sunt eliminate restricții între care și restrângerea sau interzicerea circulației, instituirea carantinei, închiderea temporară a frontierei etc.

13 mai. Moțiune împotriva ministrului de Finanțe. Camera Deputaților votează o moțiune simplă pe care o numesc ”Virusul Cîțu”, împotriva ministrului de Finanțe. Este a doua moțiune în ultimele șase luni împotriva ministrului Florin Câțu.

13 mai. BOR suspendă temporar împărtășania. BOR nu acceptă folosirea lingurițelor de unică folosință așa că ia o decizie uluitoare, de a nu mai împărtăși credincioșii. O decizie atât de dură a mai fost luată în urmă cu aproape 200 de ani tot din cauza unei epidemii (1829). Apar tensiuni între liderii BOR și ierarhii din teritoriu. Un exemplu este cel al ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care continuă împărtășania cu aceeași linguriță, spunând că ierarhii au autonomie, Biserica nu este ”unitate de alimentație publică”, iar împărtășania nu este ”mâncare și băutură firească”.

15 mai. România iese din starea de urgență. România intră în stare de alertă, după două luni de stare de urgență, cu 16.437 infectări, 9370 vindecări și 1056 de decese. Românii nu mai au nevoie să completeze declarațiile pe propria răspundere pentru circulația în interiorul orașelor și a zonelor metropolitane (maximum 30 de km de oraș) și sunt obligați să poarte măști de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă. Slujbele religioase sunt reluate doar în aer liber, iar împărtășania în grup este interzisă de BOR.

16-17 mai. Petrecerea din Herăstrău și aglomerația din Vama Nădlac. Primul weekend după ridicarea stării de urgență nu este acoperit de restricțiile stării de alertă, iar autoritățile nu pot da amenzi pentru nerespectarea acestora. O petrecere fără măști și fără distanțare în parcul Herăstrău și cozile interminabile din Vama Nădlac sunt două exemple de provocări despre cum autoritățile vor trebui să gestioneze ce va urma. Starea de alertă a început cu o relaxare bruscă a oamenilor, ”de neînțeles”, așa cum a fost descrisă de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, care a anunțat că starea de urgență poate fi reintrodusă dacă numărul de infectări va escalada.

În loc de concluzii

• De la începutul crizei COVID-19 în România, numărul testelor a crescut constant, de la 169 la 16.684 de teste făcute într-o singură zi. De subliniat, însă, că autoritățile și-au inventariat toate testele RT-PCR pe care le aveau la dispoziție abia când a fost instaurată starea de urgență, la trei săptămâni de la primul pacient confirmat. Până la 17 mai, ora 13:00, au fost raportate 310.407 teste efectuate, dar autoritățile nu comunică și numărul persoanelor testate. În ultimele trei săptămâni (29 aprilie – 18 mai), autoritățile au efectuat, zilnic, până în 10.000 de teste.
• Guvernul Orban a luat mai multe măsuri pentru sprijinirea angajaților la stat sau a companiilor private, dar nu a concretizat un plan concret, general, de redresare economică: bugetarii și angajații din zona privată intră în șomaj tehnic, se lansează programul IMM Invest, de ajutorare a firmelor mici și mijlocii, ratele bancare au fost suspendate până la 9 luni (până la 31 decembrie) pentru persoane fizice și societăți, s-au acordat indemnizații de 75% către cluburile sportive și profesioniștii Codului Civil, a fost amânată plata taxelor și impozitelor (până la 30 iunie), a fost prelungită plata șomajului, cel puțin pe perioada stării de urgență, pentru cei cărora le expira acest drept etc.
• De la confirmarea primului caz de coronavirus în România, președintele Klaus Iohannis a susținut 34 de declarații de presă, ceea ce înseamnă că, în medie, Iohannis a făcut declarații publice o dată la două zile, o expunere publică extrem de mare a unui președinte recunoscut pentru zgârcenia discursurilor. În acest timp, Iohannis a susținut o conferință de presă și a făcut patru vizite în teren, la spitale sau centre de comandă. De remarcat este că președintele a avut 25 de intersectări cu reprezentanții Guvernului, fie sub forma intervențiilor în cadrul ședințelor Executivului, fie pentru că el însuși îi convoca în ședințe de evaluare a epidemiei de coronavirus sau pentru luarea unor măsuri suplimentare de gestionare a situației.
• Președintele a punctat toate evenimentele majore petrecute din 26 februarie și până la ridicarea stării de urgență prin apariții publice. Iohannis a făcut declarații după fiecare vizită în teren sau după fiecare ședință cu reprezentanți ai Guvernului. De subliniat este că, în cele mai multe cazuri, președintele Iohannis părea că legitimează anunțurile care urmau să fie făcute de premier sau de ministrul de Interne, deschizând seria declarațiilor despre noile restricții care urmau să fie impuse.
• Președintele, altădată recunoscut pentru apatia aparițiilor publice, a preluat conducerea în timpul crizei coronavirusului și și-a asumat in personam gestionarea acesteia, fiind una dintre figurile centrale ale acestei perioade, alături de factorii decizionali cum ar fi premierul, ministrul Sănătății și de Interne și secretarul de stat din MAI.
• Pe plan extern, în momentul culminat al crizei COVID-19, Comisia Europeană a emis un set de reguli comune privind modul de implementare a regulamentului pentru gestionarea frontierelor, potrivit unui comunicat de presă. Comisia a insistat ca toate frontierele interne ale UE să rămană deschise pentru transportul de marfă, în condițiile în care unele state membre au încercat să închidă complet granițele.
• În urma primelor măsuri de relaxare a restricțiilor luate de statele membre, Comisia Europeană a pregătit un ghid cu îndrumări pentru guverne și pentru turiști sau ceilalți cetățeni care vor să călătorească în contextul crizei de coronavirus. Îndrumările își propun să fixeze o reluare în siguranță a călătoriilor, dar și să repornească turismul european în lunile care au mai rămas din anul 2020. Între acestea, Comisia propune crearea de aplicații care să anunțe turiștii despre focarele COVID-19 din jur, vouchere în loc de numerar pentru răscumpărarea vacanțele anulate și lichidități pentru operatorii turistici.

Citește și

Cum a trecut România până acum prin epidemia de coronavirus