BBC, rar interviu cu un ofițer rus care a dezertat: „Nimeni nu ne-a explicat de ce a început acest război. Ucrainenii nu sunt dușmanii noștri”

Un dezertor militar care a fugit din Rusia pe jos a acordat un interviu rar pentru BBC, în care descrie o armată care suferă pierderi grele și are un moral scăzut.

Locotenentul Dmitri Mishov, un aviator în vârstă de 26 de ani, s-a predat autorităților lituaniene, solicitând azil politic.

Dmitri a declarat că evadarea din Rusia într-un mod atât de dramatic, cu un mic rucsac în spate, a fost ultima sa soluție.

El se numără printre puținele cazuri cunoscute de ofițeri militari în activitate care au fugit din țară pentru a evita să fie trimiși în Ucraina să lupte – și este singurul caz al unui aviator în activitate despre care BBC știe.

Căutând o cale de scăpare

Dmitri, pilot de elicopter de atac, era bazat în regiunea Pskov, în nord-vestul Rusiei. Când aeronavele au început să fie pregătite pentru luptă, Dmitri a simțit că urmează un război adevărat, nu doar exerciții.

El a încercat să părăsească forțele aeriene în ianuarie 2022, dar actele sale nu au fost finalizate până la momentul în care Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie. A fost trimis în Belarus, unde a pilotat elicoptere care livrau încărcături militare.

Dmitri spune că nu a mers niciodată în Ucraina. BBC precizează că nu poate verifica această parte a poveștii sale, dar documentele sale par a fi autentice și multe dintre declarațiile sale corespund cu ceea ce este cunoscut din alte surse.

În aprilie 2022, s-a întors la baza sa din Rusia, unde spera să își finalizeze ieșirea din armată. A fost un proces îndelungat care era aproape de finalizare – dar în septembrie 2022 președintele Putin a anunțat o mobilizare militară parțială. I s-a spus că nu i se va permite să părăsească armata.

Știa că, mai devreme sau mai târziu, va fi trimis în Ucraina și a început să caute modalități de a evita acest lucru.

„Sunt un ofițer militar, datoria mea este să îmi protejez țara de agresiune. Nu trebuie să devin complice la o crimă. Nimeni nu ne-a explicat de ce a început acest război, de ce a trebuit să-i atacăm pe ucraineni și să le distrugem orașele?”.

El descrie starea de spirit din armată ca fiind mixtă. Unii oameni susțin războiul, spune el, alții sunt total împotriva lui. Foarte puțini sunt cei care cred că luptă pentru a proteja Rusia de un pericol real. Aceasta a fost mult timp narațiunea oficială – că Moscova a fost nevoită să recurgă la o „operațiune militară specială” pentru a preveni un atac împotriva Rusiei.

Copleșitoare și comună, potrivit lui Mishov, este nemulțumirea față de salariile mici.

El spune că ofițerii experimentați ai forțelor aeriene primesc încă salariul contractual de dinainte de război, de până la 90.000 de ruble (865 de lire sterline, 1.090 de dolari). Asta în timp ce noii recruți sunt tentați să intre în armată cu 204.000 de ruble (1.960 lire sterline, 2.465 dolari), ca parte a unei campanii oficiale și anunțate public.

Dmitri spune că, deși atitudinile față de Ucraina pot varia, nimeni din armată nu crede rapoartele oficiale despre faptul că lucrurile merg bine pe front sau despre numărul redus de victime.

„În armată, nimeni nu crede autoritățile. Ei pot vedea ce se întâmplă cu adevărat. Ei nu sunt niște civili în fața televizorului. Militarii nu cred în rapoartele oficiale, pentru că pur și simplu nu sunt adevărate.”

El spune că, deși în primele zile ale războiului, comandamentul rus a declarat că nu a avut pierderi de vieți omenești sau de echipamente, el a cunoscut personal pe unii dintre cei care au fost uciși.

Înainte de război, unitatea sa avea între 40 și 50 de avioane. În primele câteva zile de la începutul invaziei rusești, șase au fost doborâte și trei au fost distruse la sol.

Autoritățile ruse rareori raportează victimele militare. În septembrie anul trecut, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că Rusia a pierdut aproximativ 6.000 de oameni, o cifră pe care majoritatea analiștilor, inclusiv bloggerii militari pro-Kremlin, au considerat-o subestimată.

În cel mai recent episod al unui proiect de cercetare care identifică militarii ruși uciși în războiul din Ucraina, Olga Ivshina de la BBC Rusia a întocmit o listă cu 25.000 de nume și, în multe cazuri, gradele soldaților și ofițerilor. Cifrele reale, inclusiv cele ale celor dispăruți în misiune, crede ea, sunt mult mai mari.

Dmitri descrie pierderile în rândul echipajelor militare de aviație ca fiind extrem de mari. Acest lucru se potrivește cu constatările unei investigații pe care Olga Ivshina a efectuat-o și care a constatat că Rusia a pierdut sute de militari cu înaltă calificare, inclusiv piloți și tehnicieni, a căror pregătire necesită mult timp și este costisitoare.

„Acum pot înlocui elicopterele, dar nu sunt suficienți piloți”, spune Dmitri. „Dacă comparăm acest lucru cu războiul din Afganistan din anii 1980, știm că Uniunea Sovietică a pierdut 333 de elicoptere acolo. Cred că și noi am înregistrat aceleași pierderi într-un singur an”.

Marea evadare

În luna ianuarie a acestui an, Dmitri a fost anunțat că va fi trimis „într-o misiune”.

Dându-și seama că aceasta nu putea însemna decât un singur lucru – plecarea în Ucraina – a recurs la o tentativă de sinucidere. El a sperat că acest lucru va duce la trecerea sa în rezervă din motive de sănătate. Dar nu a fost așa.

În timp ce se recupera în spital, a citit un articol despre un fost ofițer de poliție din regiunea Pskov, cu o vechime de 27 de ani, care reușise să fugă în Letonia. Dmitri a decis să îi urmeze exemplul.

„Nu am refuzat să servesc în armată ca atare. Mi-aș fi servit țara dacă aceasta s-ar fi confruntat cu o amenințare reală. Refuzam doar să fiu complice la o crimă”.

„Dacă m-aș fi urcat în acel elicopter, aș fi luat viața a câteva zeci de oameni, cel puțin. Nu am vrut să fac asta. Ucrainenii nu sunt dușmanii noștri”.

Dmitri a căutat ajutor pe canalele Telegram pentru a trasa un traseu prin pădure la granița cu UE. Și-a făcut un bagaj minimal.

El spune că mersul prin pădure a fost terifiant, deoarece se temea să nu fie oprit de polițiștii de frontieră.

„Dacă m-ar fi arestat, aș fi putut merge la închisoare pentru o perioadă lungă de timp”.

El spune că, la un moment dat, a intrat în panică, crezând că a fost identificat de polițiștii de frontieră, și a început să fugă.

„Nu mai vedeam unde mă duceam, gândurile mele erau în dezordine”.

A ajuns la un gard de sârmă și s-a cățărat pe el. Curând a știut că a reușit.

„În sfârșit puteam să respir liber”.

Dmitri presupune că autoritățile ruse vor deschide un dosar penal împotriva sa. Dar el crede că mulți dintre camarazii săi din armată îi vor înțelege motivația.

Unii chiar l-au sfătuit să încerce să se ascundă în Rusia, dar el crede că nici într-o țară atât de vastă nu ar fi scăpat de a fi găsit și pedepsit pentru dezertare.

Nu știe ce se va întâmpla cu el în continuare.

Dar Dmitri spune că preferă să încerce să își construiască o nouă viață în UE decât să trăiască cu sufletul la gură acasă.