Beijingul se declară „pregătit de război” cu America: “Intimidarea nu ne sperie. Presiunea, coerciția sau amenințările nu reprezintă modul corect de a trata cu China”

China spune că este „pregătită de război” cu America, în timp ce crește cheltuielile de apărare și impune tarife de retorsiune asupra importurilor americane. Într-o amenințare directă la adresa lui Donald Trump, reprezentanții Chinei în America au declarat: „Dacă SUA doresc război, fie că este vorba de un război tarifar, un război comercial sau orice alt tip de război, suntem pregătiți să luptăm până la capăt”, transmite The Telegraph.

SUA au impus Chinei tarife de 20 % ca răspuns la ceea ce Casa Albă consideră a fi lipsa de acțiune a Chinei în ceea ce privește fluxul de fentanil în America.

Beijingul a răspuns prin anunțarea unor planuri de creștere a cheltuielilor de apărare cu 7,2% și de impunere a unor tarife reciproce de 10-15% la anumite importuri, începând cu 10 martie.

În declarații combative online, Ministerul chinez al Afacerilor Externe și Ambasada Beijingului în SUA au avertizat Washingtonul că „intimidarea nu ne sperie” și l-au criticat pe Trump pentru că a legat tarifele de criza fentanilului.

China dezvoltă un nou portavion cu propulsie nucleară

Limbajul aprins are loc în timp ce legislativul de vârf al Chinei s-a întâlnit la Beijing pentru reuniunile anuale „Două sesiuni”, unde au fost dezvăluite planurile de creștere a cheltuielilor pentru apărare cu 7,2 %.

Creșterea cheltuielilor este egală cu cea de anul trecut și ridică bugetul oficial la aproximativ 1,78 trilioane de yuani (190 de miliarde de lire sterline), în timp ce China urmărește obiectivul președintelui Xi Jinping de a construi o armată modernă până în 2027.

Miercuri, Li Qiang, premierul Chinei, a promis că vor fi depuse „toate eforturile” pentru a atinge obiectivul în discursul său anual adresat legislativului, adăugând că Beijingul „va intensifica pregătirea militară și pregătirea de luptă, astfel încât să protejeze cu fermitate suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare ale Chinei”.

Superputerea asiatică a alimentat îngrijorarea prin acțiuni din ce în ce mai agresive în Asia și în Pacific – inclusiv recentele exerciții cu focuri reale în largul coastelor australiene, exerciții militare în apropierea Taiwanului și Vietnamului și confruntări cu paza de coastă filipineză în Marea Chinei de Sud. Japonia, Coreea de Sud și India au criticat toate proiecțiile de putere militară.

La începutul acestei săptămâni, a fost dezvăluit faptul că China dezvoltă un nou portavion cu propulsie nucleară, care ar fi mai mare și mai avansat decât orice navă din flota sa, în încercarea de a rivaliza cu SUA.

Cheltuieli militare, SUA vs China

Cu toate acestea, deși Beijingul are al doilea cel mai mare buget militar din lume, acesta rămâne eclipsat de cheltuielile americane – chiar și ținând cont de planurile dlui Trump de a reduce bugetul cu opt procente în următorii cinci ani.

Bugetul militar al SUA pentru 2025 se ridică la aproximativ 850 de miliarde de dolari (662 de miliarde de lire sterline). Deși Pentagonul susține că China cheltuiește mai mult decât declară public – până la 450 de miliarde de dolari, atunci când sunt incluse elemente enumerate în alte bugete – suma oficială reprezintă totuși mai puțin de două procente din PIB.

Analiștii au avertizat că, în ciuda retoricii puternice, China nu se pregătește încă activ pentru război.

Limbajul ferm al Beijingului a fost declanșat de noile tarife vamale ale administrației Trump, care au afectat și Mexicul și Canada și au intrat în vigoare marți.

Li a fost optimist cu privire la un posibil război comercial în timpul discursului său de miercuri, stabilind un obiectiv de creștere de cinci procente pentru al treilea an consecutiv. Cu toate acestea, China se confruntă cu obstacole economice dificile pe plan intern, în timp ce tarifele americane de 10 % ar putea afecta puternic industria de export, un element critic al superputerii asiatice.

Beijingul a depus plângeri la Organizația Mondială a Comerțului, dar a și răspuns SUA cu tarife suplimentare de 10-15 % la anumite importuri începând cu 10 martie, plus noi restricții la export pentru entitățile americane desemnate.

Intimidarea nu are efect asupra noastră

În postările de pe X, Ministerul Afacerilor Externe l-a criticat pe Trump pentru că a legat războiul comercial de criza fentanilului – după ce președintele a acuzat China, Canada și Mexicul că nu au reușit să oprească aprovizionarea cu opioid sintetic în America.

„Problema fentanilului este o scuză slabă pentru a crește tarifele americane asupra importurilor chineze”, a declarat Beijingul. „Contramăsurile noastre pentru a ne apăra drepturile și interesele sunt pe deplin legitime și necesare”.

Mesajul a adăugat: „Intimidarea nu ne sperie. Intimidarea nu are efect asupra noastră. Presiunea, coerciția sau amenințările nu reprezintă modul corect de a trata cu China.”

Prof. James Char Tze Siang, profesor asistent în cadrul programului China de la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore, a afirmat că declarațiile în conformitate cu diplomația combativă a „războinicului lup” desfășurată anterior de Beijing.

El a declarat: „Este obișnuit ca guvernul PCC [Partidul Comunist Chinez] să vorbească dur împotriva a ceea ce percepe ca fiind încercări ale țărilor străine de a exercita presiuni asupra Beijingului pentru a-și opri ascensiunea sau a-i influența politicile”.

„Acesta este doar un alt episod al relațiilor fluctuante dintre China și SUA de la apropierea lor din 1972.”

Philip Shetler-Jones, cercetător principal în domeniul securității Indo-Pacific la Royal United Services Institute, a declarat: „Limbajul nu este atât de nou, dar contextul este”.

„În acest caz, tweet-ul pare să fie în contextul tarifelor, așa că nu mi se pare deosebit de alarmant.”

Cu toate acestea, el a adăugat: „Poate că schimbarea tonului dezvăluie o îngrijorare din partea [Republicii Populare Chineze] că Trump normalizează relația cu Rusia pentru a elibera puntea în pregătirea pentru a-și concentra cu adevărat toată atenția asupra concurenței cu China.”