Benjamin Netanyahu va sosi la Budapesta în prima săptămână a lunii aprilie / Viktor Orban l-a invitat după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele său

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va sosi la Budapesta în prima săptămână a lunii aprilie, potrivit informaţiilor ziarului ungar „Népszava”. Netanyahu a fost invitat în Ungaria de premierul Viktor Orbán după ce Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele său în luna noiembrie anul trecut. În urmă cu două săptămâni, ministrul Gergely Gulyás, şeful de Cabinet al premierului, a recunoscut că Netanyahu va vizita țara înainte de Paște, dar nu a fost menționată o dată anume la momentul respectiv. Nici în presa israeliană, care a marcat anterior începutul lunii aprilie, potrivit Rador Radio România.

Ziarul „Népszava” s-a adresat Ministerului ungar al Afacerilor Externe pentru a afla dacă informaţiile sale sunt corecte în privinţa vizitei oficialului israelian, dar ministerul nu a răspuns până la închiderea ediţiei.

Vizita lui Netanyahu la Budapesta este specială și din punct de vedere juridic. Din cauza mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională, autoritățile ungare ar trebui, în principiu, să-l aresteze pe prim-ministrul israelian de îndată ce acesta coboară din avion. Dar nicio şansă de asta.

În numele Guvernului, Gergely Gulyás a semnalat în primăvara anului trecut: a fost luată o decizie inacceptabilă, nu legală, ci politică, care discreditează CPI. („Népszava” a întrebat Ministerul ungar de Externe dacă evaluarea cazului s-a schimbat, dar nu a primit niciun răspuns nici la această întrebare). Anul trecut, Gulyás a invocat drept motiv şi faptul că Ungaria a ratificat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, dar nu l-a inclus în dreptul ungar, astfel că aici, în Ungaria, nu pot fi implementate măsuri în acest sens.

Ungaria a semnat Statutul de la Roma în 2002, Parlamentul l-a ratificat și astfel țara a acceptat să-și asume obligațiile ca parte la CPI, a declarat pentru ziarul „Népszava” Tamás Hoffmann, avocat de drept internațional, lector la Universitatea Corvinus. Cu alte cuvinte, a continuat expertul, Guvernul nu are nicio opțiune legală de a se sustrage de la decizia instanței. Mai mult, Legea fundamentală prevede de asemenea că țara își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional. Respectiv, executarea mandatului de arestare împotriva lui Netanyahu nu este doar o obligație internațională, ci și o obligație constituțională.

Tamás Hoffmann a adăugat: dat fiind faptul că premierul israelian este acuzat de crime împotriva umanității și crime de război, împotriva lui ar putea fi inițiate proceduri nu numai în temeiul mandatului de arestare al Curții Penale Internaționale, ci și al Codului Penal Ungar. În principiu, parchetul ar putea iniția acest lucru. Iar faptul că Ungaria este datoare de 23 de ani, din 2002, cu armonizarea Statutului de la Roma cu sistemul juridic ungar, nu este o scuză pentru evitarea aplicării mandatului de arestare.

„În dreptul internațional nu se poate face referire la dispozițiile legale interne, iar lipsa armonizării juridice nu poate constitui o obiecție. Este adevărat că ar fi mai simplu dacă Netanyahu ar fi și pe lista de urmărire a Interpolului, deoarece în această situaţie toate condițiile legale ar fi îndeplinite, iar după o eventuală arestare, procedura de extrădare ar putea fi efectuată și în baza unui acord individual. Așa s-a întâmplat şi în cazul fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte. Aşadar, Ungaria comite o încălcare a legii, în urma căreia CPI probabil o va condamna, însă oficial ţara nu poate să aibă parte de represiuni mai serioase din partea organizaţiei, a spus Tamás Hoffmann, care a precizat că Ungaria este de asemenea membră a Uniunii Europene, iar împotriva ţării este în desfășurare o procedură privind statul de drept din cauza activităților guvernamentale. Iar, principiul statului de drept se extinde şi la respectarea cerinţelor dreptului internațional.

La remarca ziarului „Népszava”, dacă există un for în Ungaria care ar putea sancționa nerespectarea de către Guvern a tratatelor de drept internațional, avocatul a răspuns: Curtea Constituțională ar fi responsabilă pentru determinarea încălcării constituționale prin omisiune.

„Pe de o parte, pentru că Guvernul nu a implementat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale în sistemul juridic ungar, iar pe de altă parte, pentru că nu respectă un tratat internațional. Dar cunoscând funcționarea Curții Constituționale, toate acestea sunt doar teorie”, a explicat Tamás Hoffmann.

Sursa: NÉPSZAVA / Rador Radio România / Traducerea: Rozália Gănciulescu