Berlinezii au votat în favoarea naționalizării apartamentelor deținute de marii proprietari imobiliari. Rezultatul votului nu este obligatoriu pentru administrația orașului nou aleasă

Potrivit rezultatelor oficiale 56,4% dintre alegători s-au pronunțat în favoarea inițiativei cetățenești, în timp ce 39% au votat împotrivă, restul voturilor fiind anulate.

Referendumul, convocat prin strângerea a 340 de mii de semnături de organizația “Deutsche Wohnen & Co Enteignen” cere exproprierea marilor concerne imobiliare care dețin în proprietate peste 3.000 de apartamente.

Scopul exproprierii este controlul chiriilor care au atins cote foarte ridicate într-un oraș unde 80% dintre locatari sunt chiriași. Curtea Constituțională a invalidat la începutul anului o lege care plafona chiriile în Capitală.

Conform textului referendumului adoptat, Senatului Berlinului – executivul capitalei germane – i se solicită “inițierea tuturor măsurilor” necesare transferului de bunuri imobile și terenuri în proprietate comună în scopul socializării în conformitate cu articolul 15 din Constituția Germaniei.

Scopul inițiativei „Exproprie Deutsche Wohnen & Co.” este de a socializa participațiile companiilor private cu peste 3.000 de apartamente în Berlin. Sunt excluse companiile deținute public, asociațiile de locuințe municipale în formă juridică privată și participațiile aflate în proprietatea colectivă a chiriașilor.

Problema este că acest articol al Constituției nu a fost niciodată folosit în istoria de 72 de ani a Republicii Federale Germania, iar juriștii susțin că este discriminatoriu, deoarece se referă doar la proprietarii a peste 3.000 de apartamente și în plus exproprierea ar depăși atribuțiile Senatului, fiind de competența parlamentului federal.

Problema este și de natură practică: În estimarea oficială a costurilor, compensarea pentru exproprierea de utilitate publică a aproximativ 243.000 de apartamente este estimată la 28,8-36 miliarde de euro – plus costurile de achiziție auxiliare. Inițiativa „Deutsche Wohnen und Co.” susține că compensația va fi mai mică, estimând-o la 7,3 – 13,7 miliarde de euro.

Textul referendumului, care nu este obligatoriu, nu se bucură de sprijin politic majoritar în rândul noii administrații alese duminică în paralel cu votarea în plebiscit.

Spectrul politic berlinez este și mai fărâmițat decât cel la nivel național, cele 130 de mandate ale Camerei Deputaților (care numește Senatul) fiind distribuite astfel: Partidul Social Democrat (SPD) 36, Verzii 32, Uniunea Creștin Democrată (CDU) 30, Stânga (Linke) 24, Alianța pentru Germania (AfD) 13 și Partidul Liber Democrat (FDP) 12.

SPD – care va conduce în continuare orașul, CDU și FDP – care întrunesc 78 de mandate din 130 – se opun exproprierii. Franziska Giffey, lider al SPD și favorită la postul de primar, și-a declarat opoziția față de propunere, spunând că ar putea dăuna reputației orașului. Candidatul SPD la funcția de cancelar federal, Olaf Scholz, a cerut un „moratoriu al chiriei” pentru stabilizarea prețurilor. Numai Stânga și unii deputați ai Verzilor sprijină inițiativa.

Vineri, cu puțin peste o săptămână înainte de vot, orașul Berlin a anunțat achiziționarea a 14.750 de proprietăți rezidențiale pentru 2,4 miliarde de euro de la giganții imobiliari germani Deutsche Wohnen și Vonovia, un acord încheiat sub presiune pentru a găsi un răspuns la creșterea chiriilor.