Beton peste tot și puține spații verzi: Atena, o capitală prea puțin adaptată la valurile de căldură

Beton peste tot, densitate mare a populației, puține spații verzi: Atena, una dintre cele mai fierbinți capitale din Europa, este un oraș deosebit de vulnerabil la valurile de căldură și suferă de o lipsă de angajament față de protecția mediului, potrivit experților, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

De mai bine de o săptămână, capitala Greciei transpiră abundent, iar căldura sufocantă este subiect de discuție în oraș, în timp ce seara atenienii se bucură de răcoarea relativă a nopții la terasele cafenelelor.

Se așteaptă ca termometrul să fie din nou roșu în acest weekend, fiind prognozate maxime de peste 40°C, ceea ce va obliga autoritățile să închidă Acropola de la prânz, precum și unele parcuri mari.

Iar valul de căldură va continua până la sfârșitul lunii, cu „temperaturi de peste 40°C timp de 6-7 zile” în capitală, a declarat vineri meteorologul Panagiotis Giannopoulos.

În 2007, Atena și cei peste 3 milioane de locuitori ai săi au cunoscut o căldură record de 44,8°C.

„Cu beton și asfalt, orașele devin insule de căldură. În Atena, există foarte puține spații verzi pentru a scădea temperatura”, a declarat pentru AFP Kostas Lagouvardos, director de cercetare la Institutul de cercetare a mediului și dezvoltare durabilă din cadrul Observatorului Național din Atena.

„Iar pădurile din jurul orașului dispar din cauza incendiilor”, deplânge el.

Cu dealurile și râurile sale, topografia Atenei, deși favorabilă unei clime mai blânde, dispare sub șantierele de beton.

Din vârful Acropolei, orașul se întinde cât vezi cu ochii, o încâlceală de clădiri și case cu doar câteva pete verzi ici și colo.

Potrivit Eurostat, centrul Atenei este a doua cea mai dens populată zonă din Europa, după Paris.

Construcții peste tot

„În Grecia, se construiește tot timpul și peste tot! Aceasta este cea mai mare problemă”, a declarat pentru AFP urbanistul Aris Kalandides.

Potrivit cifrelor ONG-ului WWF, Atena are 0,96 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă 9 m2.

Cu doar 11% din suprafața sa acoperită de copaci, Atena se află pe ultimul loc în clasamentul capitalelor europene, potrivit Agenției Europene de Mediu.

„În jurul Atenei aproape că nu mai există peisaj rural, iar suburbiile ciugulesc și distrug totul. Interesele economice au prioritate față de nevoia de spații verzi”, deplânge Kalandides.

Lipsa de strategie și de voință politică par a fi principalele obstacole în calea inversării acestei tendințe, potrivit specialiștilor.

Cu toate acestea, în 2021, Atena a numit primul manager climatic al orașului, însărcinat cu implementarea unei strategii de adaptare a infrastructurii și a comportamentului la schimbările climatice.

Această numire a fost însoțită de un împrumut de 5 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

„Țesutul urban al Atenei este alcătuit din clădiri dense care acoperă 80% din suprafața orașului. Tot acest bitum și beton reține căldura în timpul valurilor de căldură”, a notat BEI în raportul său.

Printre proiectele lansate de atunci se numără crearea a trei „coridoare verzi” în oraș și o mai bună gestionare a apei pe cel mai înalt deal al Atenei, Lycabettus.

Copaci sacrificați

Cu toate acestea, unele proiecte actuale de dezvoltare urbană contravin priorităților de mediu.

Zeci de copaci au fost tăiați pentru a construi noi stații de metrou.

Pe locul fostului aeroport Elliniko urmează să se construiască un imens complex de locuințe.

În ceea ce privește „marea promenadă” planificată pentru centrul Atenei, completată cu copaci și bănci, aceasta nu este decât un șantier de trei ani.

„Există o lipsă de planificare politică și de angajament din partea întregii populații, o lipsă de implicare din partea tuturor actorilor din societate”, deplânge Iris Lykourioti, profesor asociat la Departamentul de Arhitectură al Universității din Thessalia.

„Ne aflăm într-o perioadă în care politicile de investiții prevalează asupra protecției mediului”, regretă ea.

Acesta arată cu degetul spre lipsa de informare, de educație și de conștientizare cu privire la subiecte care sunt cruciale pentru viitorul orașului, în timp ce criza economică a lăsat o moștenire dureroasă în acest domeniu.

„Reducerile bugetare nu au limitat doar serviciile publice, dar planurile de ajutor (din partea creditorilor Greciei) au deschis calea pentru exploatarea zonelor protejate Natura” din întreaga țară, adaugă arhitectul.