Biden consideră „scandalos” mandatul de arestare cerut de procurorul CPI împotriva lui Netanyahu

Preşedintele american Joe Biden a criticat luni mandatele de arestare cerute de procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI) împotriva liderilor israelieni, spunând că nu este posibilă nicio „echivalenţă” între Israel şi Hamas, relatează AFP şi Reuters, transmite Agerpres.

Cererea procurorului este „scandaloasă”, a declarat liderul de la Casa Albă într-un comunicat.

„Voi fi clar: orice ar insinua procurorul, nu există nicio echivalenţă – nici una – între Israel şi Hamas”, a adăugat el.

„Vom fi mereu alături de Israel împotriva ameninţărilor la adresa securităţii sale”, a mai spus Biden.

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a calificat la rândul său anunţul procurorului CPI drept „ruşinos”, estimând că „ar putea compromite”, de asemenea, negocierile privind încetarea focului în Fâşia Gaza.

„Respingem echivalenţa stabilită de procuror între Israel şi Hamas. Este o ruşine”, a insistat Blinken într-un comunicat.

„Hamas este o organizaţie teroristă violentă care a comis cel mai grav masacru împotriva evreilor de la Holocaust şi încă ţine ostatici zeci de oameni nevinovaţi, inclusiv americani”, a adăugat el.

În plus, CPI nu are „jurisdicţie” asupra Israelului, a mai spus Blinken.

În cea de-a opta lună de război din Fâşia Gaza, procurorul Curţii Penale Internaţionale a cerut luni emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant, precum şi a trei lideri principali ai grupării islamiste Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Gaza.

Procurorul Karim Khan a cerut mandate de arestare împotriva lui Netanyahu şi Gallant pentru crime precum „înfometarea deliberată a civililor” ca „metodă de război”, „omucidere intenţionată” şi „exterminare şi/sau asasinat”.

Acuzaţiile formulate împotriva liderilor Hamas, inclusiv a liderului grupării din Gaza, Yahya Sinwar, includ „exterminare”, „viol şi alte forme de violenţă sexuală” şi „luarea de ostatici ca crimă de război”.