Bilă neagră pentru Ungaria: Fosta eurodeputată Viktória Mohácsi, militantă pentru drepturile romilor, a primit azil politic în Canada

O fostă europarlamentară din Ungaria, militantă cunoscută pentru drepturile romilor, a primit azil politic în Canada, la aproape şapte ani după ce şi-a depus solicitarea. Viktória Mohácsi a plecat din ţara natală după ce a primit ameninţări cu moartea ca urmare a eforturilor sale de a documenta violenţele neo-naziste îndreptate împotriva comunităţii rome. Fundaţia pe care a condus-o în Ungaria, Mişcarea pentru Desegregare, a dezvăluit în acea perioadă incompetenţa poliţiştilor şi a serviciului secret maghiar care au permis criminalilor să rămână liberi şi să continue să atace membri ai comunităţii rome. Experţii afirmă că acceptarea de către Canada a solicitării ei de azil reprezintă o lovitură importantă pentru statutul de „democraţie sigură” de care beneficiază Ungaria în faţa autorităţilor de la Ottawa.

Viktória Mohácsi este una dintre cele mai cunoscute femei rome provenite din Ungaria. La 20 de ani, ea a devenit prima prezentatoare de origine romă de la televiziunea maghiară, înainte de a intra în politică. În 2002, Mohácsi a fost numită Comisar pentru integrarea romilor şi a copiilor dezavantajaţi în Guvernul de la Budapesta. Ulterior, între 2004-2009, ea a reprezentat Ungaria în Grupul ALDE din Parlamentul European, ca membră a Alianţei Democraţilor Liberi (SZDSZ), un partid politic liberal din Ungaria. Ea era considerată „ambasadoarea neoficială” a romilor.

În această perioadă, Mohácsi şi Mişcarea pentru Desegregare au depus eforturi susţinute pentru documentarea valului de crime realizate de neo-nazişti împotriva romilor din Ungaria (68 de atacuri între ianuarie 2008 şi iunie 2010, 12 dintre acestea fiind mortale). Eurodeputata şi fundaţia pe care a condus-o au dezvăluit atunci neglijenţa şi incompetenţa forţelor de ordine, care au permis criminalilor să rămână în libertate şi să-şi continue violenţele împotriva romilor.

Potrivit informaţiilor oferite de European Roma Rights Centre (ERRC), atunci când valul de violenţe împotriva romilor a început în 2008, Viktória Mohácsi a mers la locul fiecărei crime, strângând dovezi, încurajând victimele să vorbească cu autorităţile şi cerând poliţiei să ancheteze. De exemplu, atunci când Robi Csorba şi fiul său de cinci ani au fost împuşcaţi de neo-nazişti în timp ce fugeau din casa lor incendiată, eurodepuatata le-a cerut explicaţii poliţiştilor din Tatárszentgyôrgy care au susţinut iniţial că victimele au murit în urma unui accident, după ce s-au intoxicat cu fum.

O anchetă internă ulterioară – declanşată la insistenţele eurodeputatei – a descoperit însă că locul crimei nu a fost securizat timp de mai multe ore şi că victimele fuseseră împuşcate. Doi ofiţeri de poliţie au fost sancţionaţi în acest caz, iar şeful Biroului Naţional de Investigaţii a afirmat că aportul lui Mohácsi în rezolvarea cazului a fost „indisputabil.”

După aceasta însă, eurodeputata şi familia ei au început să primească mesaje de ameninţare, în care ea a fost numită „ţigancă împuţită şi oribilă” şi „animal murdar” care urmează „să moară în curând împreună cu restul rasei tale”. În 2009, din cauza gravitătii ameninţărilor cu moartea, Mohácsi a cerut şi a primit protecţia poliției.

Un raport publicat de Comitetul Național pentru Securitate al Parlamentului de la Budapesta a concluzionat atunci că serviciul secret i-a urmărit pe atacatori și avea informații extinse cu privire la aceștia cu câţiva ani înainte ca ei să comită crimele împotriva romilor. Şeful comisiei care a realizat raportul, Jozsef Gulyas, a recunoscut că greșelile serviciilor secrete au reprezentat mai mult decât o simplă neglijență, dar a spus pentru Reuters că, deși „nu este ușor pentru un rom care trăiește în Ungaria… afirmaţiile că viața ei este în pericol sunt o exagerare poetică.”

Comentând pe marginea afirmaţiilor făcute de oficialul de la Budapesta, ERRC a scris că „nu a existat nimic poetic în legătură cu climatul de teamă ce a existat în rândul romilor din Ungaria ca urmare a intimidării nestigherite venite din partea grupurilor paramilitare extremiste asociate cu partidul Jobbik de extremă dreaptă.” Chiar şi după ce criminalii au fost arestaţi, neo-naziştii s-au simțit încurajați de lipsa de acțiune a statului maghiar și şi-au intensificat discursurile rasiste şi amenințările cu moartea. În plus, ei au organizat mai multe demonstraţii chiar în cartierele romilor.

În 2010, Viktória Mohácsi a primit la New York premiul Human Rights First pentru activitatea sa de susţinere a cauzelor comunităţii rome. Imediat după aceea, ea a solicitat azil politic în Canada, însă nu a fost acceptată imediat deoarece guvernul de la Ottawa plasase Ungaria pe lista „democraţiilor sigure.” Într-un portret pe care i l-a făcut în 2013, agenţia Reuters a scris: „Cu mai puțin de patru ani în urmă, Viktoria Mohácsi se bucura de viața unui politician internațional, mânca la restaurantele scumpe din Bruxelles și câștiga premii în calitate de activist pentru drepturile omului. Astăzi, femeia în vârstă de 38 de ani, mamă a trei copii, doarme pe podeaua unui apartament cu un singur dormitor din Toronto și este ameninţată cu deportarea.”

Guvernul Ungariei a respins atunci sugestia că vreunul dintre cetățenii săi, inclusiv Mohácsi, ar fi în pericol în Ungaria. „În timp ce trebuie depuse eforturi pentru combaterea prejudecăților împotriva minorităților, nu se pune în discuţie securitatea în general a unei anumite comunități,” a declarat la momentul respectiv un purtător de cuvânt al Executivului de la Budapesta. „Dacă doamna Mohácsi are dovezi de conspirație criminală din partea oricărui membru al forțelor de securitate din Ungaria care să-i încalce drepturile constituționale, Guvernul o îndeamnă să le trimită procuraturii.”

Potrivit informaţiilor, în decembrie 2016, aplicaţia fostei eurodeputate a fost respinsă iniţial de către Immigration and Refugee Board of Canada. Mohácsi a făcut apel, iar judecătorii canadieni au hotărât recent că solicitarea ei – prin care afirma că riscă să cadă vctima violenţelor din partea grupărilor rasiste şi să fie hărţuită politic de autorităţile din auto-proclamata „democraţie iliberală” din Ungaria – este perfect rezonabilă.

„Încă pare incredibil… Am luptat timp de șapte ani, sper că totul este bine acum,” a scris Viktoria Mohácsi pe pagina sa de Facebook după decizia justiţiei canadiene, în ceea ce experţii numesc un caz-test pentru politica de imigrație a guvernului canadian care consideră că aproape toate țările din Uniunea Europeană sunt „sigure.”

În 2013, descriind cazul fostei eurodeputate din Ungaria, Reuters nota: „dacă va câştiga, cazul ei ar putea oferi speranțe altor solicitanți de azil din Europa Centrală și de Est care provin din comunitatea de romi și care, în prezent, sunt considerați de către unele persoane din Canada ca fiind migranți economici sau, mai rău, criminali care încearcă să abuzeze un sistem generos de imigrație.” Agenţia de presă afirma atunci, că, în patru ani, Canada acordase azil la peste 300 de cetăţeni unguri, cei mai mulţi proveniţi din comunitatea romă.
Surse: ERRC, RomNet, Reuters

Foto: Viktória Mohácsi (sursa: Parlamentul European)