Bilanțul memorandumului cu Rompetrol privind datoria de 660 de milioane de dolari: Kazahii au promis 200 de milioane de dolari și un fond de investiții de 1 miliard de dolari / Realitatea, după 7 ani: au făcut doar 30 de benzinării de 43 de milioane de dolari

Compania kazahă de stat KazMunaiGaz International (KMGI) – care controlează pachetul majoritar de acțiuni la fosta The Rompetrol Group și operează rafinăria Petromidia din Năvodari – a respectat în mică parte memorandumul de înțelegere cu Guvernul României, încheiat pe 15 februarie 2013 și adoptat de Executivul Ponta prin Hotărârea de Guvern nr. 35 din 22 ianuarie 2014.

După termenul asumat de 7 ani, compania kazahă, prin Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român (FIEKR), are investiții aprobate de 311 milioane de dolari și investiții realizate efectiv de aproximativ 43 de milioane dolari, prin construirea a 30 de benzinării Rompetrol – potrivit unor răspunsuri ale FIEKR și ale Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), la solicitarea G4media.ro.

Aceasta, deși – prin memorandumul semnat în 2013 și ratificat de Guvernul Ponta în 2014 – kazahii s-au angajat să cumpere un pachet de aproape 27% din acțiunile deținute de statul român la Rompetrol cu 200 de milioane de dolari și să investească 1 miliard de dolari, în termen de 7 ani.

Litigiile civile și penale. În plus, prin memorandumul de înțelegere, statul român s-a angajat să renunțe la procesele împotriva companiei kazahe. Procesele din instanțele civile au fost fie pierdute, fie retrase de statul român.

Dosarul penal de la DIICOT, numit generic ”Rompetrol 2”, a fost clasat în decembrie 2019, însă procurorii au precizat că statul român are posibilitatea să-și recupereze datoria istorică de 660 de milioane de dolari în instanța civilă.

Anul trecut, în vară, Înalta Curte a confirmat decizia de clasare. După comunicarea deciziei motivate a Înaltei Curți, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) are la dispoziție un termen de 30 de zile pentru deschiderea unui proces civil pentru recuperarea datoriei. Râmâne de văzut dacă o va face sau va respecta memorandumul de înțelegere cu KazMunaiGaz adoptat de Guvernul Ponta și va renunța la litigiu.

În plus, pe rolul DNA există un alt dosar, ”Rompetrol 3”, care privește exact memorandumul de înțelegere cu Rompetrol și în care este începută urmărirea penală în personam față de 2 persoane pentru trafic de influență, respectiv cumpărare de influență. Dosarul a fost deschis încă din 2015, pe vremea când DNA era condusă de Laura Codruța Kovesi. Atunci, procurorii au ridicat documente de la Guvern privind memorandumul cu Rompetrol. Detalii aici.

Dosarul este încă în instrumentare la DNA. ”Dosarul la care faceți referire se află în lucru. În cauză se efectuează acte de urmărire penală față de două persoane cercetate pentru trafic de influență, respectiv cumpărare de influență”, a comunicat DNA în noiembrie 2020, la solicitarea G4media.ro.

În acest caz, și Departamentul de Justiție al SUA a deschis o anchetă în perioada 2015-2016, potrivit surselor G4media.ro. Este neclar ce s-a întâmplat cu ancheta americanilor.

Cert e că în 2016, KazMunaiGaz a intenționat să vândă pachetul majoritar de acțiuni deținut la Rompetrol unei companii chineze, CEFC China Energy. Tranzacția a picat însă după ce fondatorul CEFC a fost arestat în China pentru acuzaţii de corupţie.

În 2018, grupul Rompetrol a intrat în vizorul unui potenţial investitor american, reprezentat de Don Laguardia, un specialist în investiţii pe pieţele emergente, după cum a arătat G4media.ro, dar nici o tranzacție nu a fost realizată.

În octombrie 2020, în campania prezidențială americană, The New York Times a publicat un document prezentat de Tony Bobulinski, un fost partener de afaceri al lui Hunter Biden, fiul actualului președinte al SUA, Joe Biden. Documentele publicate de NYT au dezvăluit un plan de afaceri din aprilie 2017, trimis de către un asociat lui Hunter Biden și Tony Bobulinski, cu mize de 2 miliarde de dolari în România și alte state.

Planul includea un parteneriat în România cu omul de afaceri Puiu Popoviciu și corporația chineză CEFC. Erau intenții de afaceri în piața imobiliară, dar și construirea unor benzinării Rompetrol în România. Planul potențialelor afaceri dintre Hunter Biden și Puiu Popoviciu făcea referire la memorandumul cu Rompetrol. Vezi detalii aici, inclusiv documentele publicate de NYT.

Până la urmă, planul de afaceri nu a fost niciodată pus în practică. Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv pentru corupție în august 2017, iar acum se luptă să nu fie extrădat din Marea Britanie. Corporația chineză CEFC, care voia să cumpere Rompetrol, a ajuns în faliment, iar patronul chinez a fost arestat.

Vezi mai jos pe larg ce promisiuni au fost făcute în memorandumul de înțelegere cu Rompetrol din 2013 și ce s-a ales de ele

Memorandumul dintre statul român, prin Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI, actuala SAPE), și The Rompetrol Group Olanda a fost semnat pe 15 februarie 2013. În fapt, este vorba de un contract de stat.

Din partea română a fost semnat de Gabriel Dumitrașcu, șeful OPSPI de atunci, fost director general la Roșia Montana Gold Corporation (RMGC) între 2001 și 2005. Din partea Rompetrol Group a fost semnat de către Daniyar Berlibayev, președinte la acea vreme al CA al Rompetrol.

Prin memorandum, părțile s-au angajat:

* compania kazahă să cumpere pentru 200 de milioane de dolari un pachet de aproape 27 % din acțiunile statului român la Rompetrol

* să înființeze un Fond de Investiții în Energie Kazah-Român în care The Rompetrol Group (TRG) să dețină 80%, iar statul român 20%. Investițiile ar fi urmat să se ridice la 1 miliard de dolari în 7 ani.

Foto: fragment din memorandumul cu Rompetrol

* să stingă litigiile din instanțe

Găsești memorandumul aici.

Dă clic pentru a accesa document-2013-05-8-14766539-0-08-05-2013-memorandum-incheiat-intre-statul-roman-rompetrol.pdf

Memorandumul a fost adoptat de Guvernul Ponta prin HG nr. 35 din 22 ianuarie 2014 și a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 23 ianuarie 2014. Prin urmare, tocmai ce s-au împlinit 7 ani de la intrarea lui în vigoare.

Ce s-a ales de promisiunile kazahilor:

* KazMunaiGaz International nu a cumpărat nici acum pachetul de 27 % din acțiunile deținute de statul român pentru 200 de milioane de dolari, însă – încă – promite că o va face, dacă statul român va scoate acțiunile la vânzare.

”Din partea KMGI avem răspunsul că își va onora și acest angajament asumat în baza Memorandumului, când se va derula procesul de scoatere la vânzare a acțiunilor respective – 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare”, au răspuns pentru G4media.ro reprezentanții Fondului de Investiții în Energie Kazah-Român (FIEKR).

* Înființarea Fondului a fost, într-adevăr, realizată în noiembrie 2018, însă investițiile de 1 miliard de euro se lasă așteptate, chiar dacă termenul de 7 ani a trecut.

* Investițiile aprobate se ridică la 311 milioane de dolari și prevăd construcția unei noi centrale de cogenerare pe plaforma Midia, dezvoltarea rețelei de benzinării Rompetrol, modernizarea instalației de polipropilenă și construcția unei noi instalații deparafinare catalitică la rafinăria Petromidia de la Năvodari.

Termenul de construcție al noii centrale de cogenerare pe plaforma Midia este 2023. Investiția totală a fondului în acest proiect este estimată la 148 milioane de dolari. Noua centrală ar urma să asigure acoperirea integrală a necesarului de energie electrică al platformei Petromidia, dar și necesarul de apă caldă pentru sistemul de încălzire al orașului Năvodari.

Dezvoltarea rețelei de benzinării Rompetrol are în plan construcția a 84 benzinării în România până în 2023. Potrivit reprezentanților fondului kazah-român, investiția de 120 de milioane de dolari va duce la ”o creștere a veniturilor câtre bugetele locale și centrale, cât și crearea a peste 1.000 de noi locuri de muncă, peste 5.000 de persoane implicate în diverse faze de dezvoltare (design, execuție, construcție) și peste 1.200 parteneri comerciali”.

Modernizarea instalației de polipropilenă și construcția unei noi instalații deparafinare ar presupune investiții de 43 de milioane de dolari. Termenul e 2022.

Noua instalație deparafinare ”va permite rafinăriei îmbunătățirea procesului de obținere a carburanților diesel pe perioadă de iarnă și o creștere a producției de combustibil special pentru aviație, dar și majorarea cu peste 30% a producției de polimeri”, potrivit FIEKR.

Polimerii sunt materia primă din care se obțin și produsele medicale de protecție precum măști sanitare şi chirugicale sau accesorii medicale precum bonete și combinezoane, au precizat reprezentanții FIEKR pentru G4media.ro.

* Investițiile realizate efectiv până acum constau în construcția a 30 de benzinării, potrivit răspunsurilor FIEKR și SAPE pentru G4media.ro.

Dacă 84 de benzinării ar urma să coste 120 de milioane de dolari, putem deduce că 30 de benzinării au presupus o investiție efectivă de aproape 43 de milioane de dolari.

Vezi aici răspunsul FIEKR pentru G4media.ro.

Vezi aici răspunsul SAPE pentru G4media.ro.

Context. Cum s-a ajuns la datoria istorică a Rompetrol

2000: Grupul Rompetrol al lui Dinu Patriciu a cumpărat rafinăria Petromidia cu doar 50 de milioane de dolari după eşecul privatizării către compania turcească Akmaya. Turcii se angajaseră să achite 725 de milioane de dolari, dar nu s-au ţinut de cuvânt. Prin urmare, procedura de privatizare s-a reluat şi rafinăria de la malul mării a fost cumpărată de Patriciu. Rompetrol s-a angajat, în schimb, că va plăti datoria istorică de aproape 600 de milioane de dolari.

Dosarul ”Rompetrol 1” de la DIICOT a arătat însă că Dinu Patriciu a cumpărat Petromidia fără să aibă practic niciun ban, în condiţiile în care cele 50 de milioane de dolari proveneau din creanţa Libia, sumă ce ar fi trebuit să fie recuperată de statul român de la dictatorul libian Muammar Gaddafi, nu de către Patriciu. Creanţa era de peste 80 de milioane de dolari şi reprezenta investiţiile făcute de Ceauşescu în Libia, însă statul român nu a fost în stare să recupereze banii, Patriciu, da. Cel puţin o parte din ei, adică 50 de milioane de dolari.

24 octombrie 2003: Guvernul Năstase a transformat restanţele bugetare ale Rompetrol în valoare de 603 milioane de dolari în obligaţiuni cu maturitate la şapte ani.

E vorba de celebra ordonanţa 118/2003, semnată de premierul Adrian Năstase şi contrasemnată de fostul ministru al Finanţelor, Mihai Tănăsescu, şi fostul ministrul al Economiei, Dan Ioan Popescu. Datoria însemna TVA, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice (celebra taxă Băsescu) neplătite, penalităţi și dobânzi.

Ideea a Guvernului Năstase a fost ca, până în 2010, Rompetrol să răscumpere obligaţiunile statului, practic să plătească datoriile reeşalonate.

2004: Consilierul prezidenţial pe probleme de securitate al preşedintelui Ion Iliescu, generalul Ioan Talpeş, fost director al SIE, a sesizat DIICOT cu privire la ordonanța Rompetrol dată de Năstase.

2005: După venirea la putere a preşedintelui Traian Băsescu, o parte din dosarul Rompetrol – creanţa Libia şi manipularea Bursei de Valori – a început să fie instrumentată de către procurorii DIICOT, Adriana Cristescu şi Ciprian Nastasiu. Dinu Patriciu a fost chiar reţinut pentru o noapte.

2006: Cei doi procurori au audiat ca martori membri ai Cabinetului Năstase, inclusiv pe fostul premier, în legătură cu împrejurările în care a fost adoptată OUG 118/2003.

2007: Dinu Patriciu a vândut Rompetrol companiei de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz, pentru o sumă neclară şi astăzi – potrivit unor surse, 1,6 miliarde de dolari, potrivit altora, aproape 3 miliarde de dolari. Tranzacţia l-a propulsat pe Patriciu pe primul loc în topul celor mai bogaţi români.

30 august 2010: Obligaţiunile statului au ajuns la maturitate. În condiţiile în care Rompetrol a răscumpărat obligaţiunile într-o mică măsură, statul a redevenit acţionar.

Cu câteva zile înainte de maturitatea obligaţiunilor, în august 2010, ministrul de atunci al Finanţelor din Guvernul Boc, liberalul Sebastian Vlădescu, a acceptat o plată din partea Rompetrol de 71 milioane de dolari, aproape 54 de milioane de euro, ceea ce a făcut ca, după 30 august 2010, statul să fie acţionar minoritar la Rompetrol, cu doar 44 la sută. Au urmat litigii în instanțele civile.

15 februarie 2013: Guvernul USL Ponta II a încheiat o înţelegere cu grupul kazah. S-a semnat memorandumul de care am vorbit mai sus.

mai 2013: Guvernul Ponta a încercat să legitimeze acest contract de stat prin lege adoptată de majoritatea USL din Parlament, însă nu a fost lăsat de Curtea Constituțională, după ce legea a fost atacată la CCR de preşedintele Traian Băsescu.

22 ianuarie 2014: Guvernul Ponta a fost nevoit să adopte contractul cu Rompetrol prin HG.

octombrie 2014: Justiţia a dat verdictul final în dosarul ”Rompetrol 1” după 9 ani de anchete şi procese. Între timp, Dinu Patriciu a murit. Cel mai cunoscut condamnat în acest dosar a fost senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu. A primit 2 ani şi 4 luni de detenţie efectivă. Instanţa a decis şi recuperarea de la Rompetrol a creanţei Libia în valoare de 50 de milioane de dolari, banii cu care Patriciu cumpărase practic rafinăria Petromidia.

mai 2015: compania kazahă a depus o cerere de intrare în insolvenţă pentru a evita plata prejudiciului din dosarul Rompetrol 1: aproape 60 de milioane de dolari (creanța Libia plus dobânzi din 2001).

iunie 2015: Tribunalul Bucureşti a respins intrarea în insolvenţă a Rompetrol.

Tot în 2015, DNA a deschis dosarul ”Rompetrol 3” care vizează rostogolirea datoriei Rompetrol de către Guvernul Ponta, adică memorandumul din 2013. O anchetă a fost deschisă și de Justice Department din SUA.

29 aprilie 2016, Astana, Kazahstan: KazMunaiGas International a semnat acordul cu chinezii de la CEFC China Energy Company Limited pentru preluarea unui pachet de acţiuni de 51 % din acţiunile Rompetrol pentru suma de 680 de milioane de dolari.

9 mai 2016: DIICOT a pus sechestru pe rafinăria Petromidia în cadrul dosarului Rompetrol 2 pâna la concurenţa sumei de aproape 680 de milioane de euro. Sechestrul a fost confirmat de judecătorii Înaltei Curţi. Dosarul Rompetrol 2 viza rostogolirea datoriei istorice a Rompetrol din 2003 de către Guvernul Năstase, adică ordonanța 118/2003.

22 iunie 2016: DIICOT a început urmărirea penală în dosarul Rompetrol 2. Fostul ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, celebrul Dan Ioan Popescu, şi foştii miniştri ai Finanţelor din cabinetele Năstase şi Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu, au fost puşi sub acuzare pentru abuz în serviciu întrucât nu ar fi luat măsurile necesare pentru recuperarea datoriei istorice. Fostul premier Adrian Năstase şi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu, au fost chemați ca martori. DIICOT a pus sub sechestru şi o parte din averile foştilor miniştri urmăriţi penal.

2017-2018: Acordul KazMunaiGaz International cu CEFC China Energy a picat după ce patronul chinez a fost arestat pentru corupție. Rompetrol a intrat în vizorul unor investitori americani reprezentați de către Don Laguardia.

decembrie 2019: DIICOT a clasat dosarul Rompetrol 2, dar a atras atenția că statul român își poate recupera datoria în instanța civilă.

octombrie 2020: În campania prezidențială americană, The New York Times a publicat documente ale unui plan de afaceri propus lui Hunter Biden, fiul actualului președinte al SUA. Planul includea un parteneriat cu omul de afaceri Puiu Popoviciu și CEFC China Energy. Planul nu a fost pus în practică după condamnarea pentru corupție a lui Popoviciu și arestarea investitorului chinez.

noiembrie 2020: DNA a răspuns unei solicitări a G4media.ro și a comunicat că dosarul Rompetrol 3, care vizează exact memorandumul din 2013 cu Rompetrol, este încă în lucru.

ianuarie 2021: Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român și Societatea de Administrare a Participațiilor din Energie (SAPE) au precizat G4media.ro că valoarea investițiilor aprobate este de 311 milioane de dolari, iar valoarea investițiilor realizate efectiv se ridică la aproximativ 43 de milioane de dolari, reprezentând 30 de noi benzinării Rompetrol construite.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

Foto: Rompetrol / Facebook