Bilanţul tragediei din gara din Novi Sad creşte la 16 morţi, după decesul unui adolescent / Ample mișcări de protest au fost declanșate în Serbia în urma tragediei

Numărul morţilor în tragedia din 1 noiembrie anul trecut de la Novi Sad, care a declanşat o amplă mişcare de protest în Serbia, a crescut vineri la 16, după decesul unui adolescent, informează AFP

Tânărul a fost rănit la prăbuşirea unui plafon de beton al gării din cel de-al doilea oraş ca mărime al Serbiei, abia renovată. Paisprezece oameni au murit pe loc, iar un al 15-lea câteva zile mai târziu.

Tânărul al cărui deces a fost anunţat vineri era născut în 2006 şi era tratat de la sfârşitul lunii ianuarie la spitalul militar din Belgrad, transmite Agerpres.

„În pofida tuturor măsurilor luate şi a dăruirii maxime a personalului nostru, pacientul a cedat în urma leziunilor complexe şi a complicaţiilor rezultate. Transmitem cele mai sincere condoleanţe familiei decedatului”, a scris spitalul într-un comunicat publicat pe site-ul său.

La scurt timp după anunţul morţii sale, pe clădirea liceului său din Novi Sad a fost ridicat un steag negru, iar zeci de oameni au venit să depună flori şi lumânări.

Tragedia din noiembrie a stârnit un val de furie care continuă să zdruncine Serbia de câteva luni, o parte din sârbi văzând în acest accident o reflectare a corupţiei care, potrivit lor, marchează viaţa de zi cu zi, instituţiile şi lucrările publice.

De la o săptămână la alta, mişcarea s-a extins, cu demonstraţii zilnice cerând tragerea la răspundere a celor responsabili de accident, eliberarea manifestanţilor arestaţi, dar şi un sistem mai puţin corupt. Studenţii au preluat conducerea, organizând marşuri în toată ţara şi mitinguri uriaşe.

În timpul ultimei manifestaţii, de sâmbătă, 15 martie, sute de mii de oameni, potrivit unei organizaţii independente, s-au adunat pe străzile din Belgrad, cel mai mare protest din istoria recentă a Serbiei.

Deşi acesta a fost în cea mai mare parte paşnic, seara s-a produs un incident controversat: opoziţia şi manifestanţii au acuzat poliţia că ar fi folosit un tun sonic, un dispozitiv militar folosit pentru a dispersa mulţimile, sau un alt dispozitiv similar.

Guvernul recunoaşte că dispune de acest tip de armă, iar în fotografiile publicate în presă şi de AFP se poate vedea un vehicul de poliţie dotat cu un echipament care ar putea semăna cu un astfel de dispozitiv, parcat sâmbătă în centrul oraşului. Dar poliţia sârbă, Ministerul Apărării, serviciul de informaţii şi guvernul au negat cu fermitate că s-a folosit un astfel de dispozitiv.

„Investigaţie imediată”

Mii de intelectuali din întreaga lume, inclusiv laureata Premiului Nobel Annie Ernaux şi economistul Thomas Piketty, au semnat vineri o petiţie prin care cer susţinerea studenţilor sârbi, ale căror „revendicări privind un stat de drept şi instituţii funcţionale nu sunt doar justificate, ci şi esenţiale”.

„Ne exprimăm profunda îngrijorare faţă de incidentele violente din timpul protestelor conduse de studenţi de la Belgrad, unde demonstranţii paşnici, inclusiv studenţi şi profesori, au fost expuşi la arme neletale, ceea ce a dus la răni şi suferinţe severe”, scriu semnatarii petiţiei, cerând „o anchetă imediată şi transparentă”.

Această petiţie se adaugă altor apeluri internaţionale: Consiliul Europei s-a declarat „foarte îngrijorat de escaladarea tensiunilor”, iar raportorul special al ONU pentru situaţia apărătorilor drepturilor omului a cerut o anchetă serioasă după „ştiri tulburătoare privind presupusa utilizare a unui tun sonic împotriva protestatarilor”.