Bilanțul Uniunii Europene în 2023: O reformă pentru a primi Ucraina și Moldova

După un an marcat în Uniunea Europeană de subiecte foarte diverse și conflictuale, de la Ucraina la interdicția glifosatului, ducând prin «Qatargate» (afacerea de corupție din Parlamentul European), directiva privind serviciile digitale sau acordul cu Tunisia pentru controlul imigrației ilegale, instituțiile europene sunt gata să treacă la un nou capitol. Alegerile europene vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024, iar instituțiile europene vor fi reînnoite: Parlamentul, apoi Comisia și președinția Consiliului European.

Printre evenimentele marcante ale anului 2023, care au modificat arhitectura instituțională a Europei, se numără aderarea Finlandei la NATO dar și, potențial, acordarea statutului de „țări candidate” la UE Ucrainei și Republicii Moldova.

Iată, pe scurt, cele șapte evenimente majore ale anului:

1. Un an de război în Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a marcat prima aniversare de la izbucnirea războiului rusesc în Ucraina printr-un maraton prin Londra, Paris și Bruxelles. El le-a cerut aliaţilor să-şi sporească sprijinul pentru ţara sa sfâşiată de război şi a pledat la Bruxelles pentru aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană.

„Aceasta este Europa noastră. Acestea sunt regulile noastre, modul nostru de viață. Iar pentru Ucraina, asta va fi o revenire acasă” , a declarat Zelenski în sala plină a Parlamentului European de la Bruxelles.

2. Finlanda se alătură NATO

Finlanda a devenit al 31-lea membru al NATO, dublând astfel granița Alianței cu Rusia. Invazia Ucrainei a determinat Finlanda și Suedia să renunțe la politica lor de decenii de nealiniere militară, ambele țări solicitând aderarea la NATO încă din mai 2022.

Recep Tayyip Erdogan a blocat temporar aderarea Suediei, pretextând că țara găzduiește militanți kurzi. El a renunțat la veto în iulie, iar parlamentul turc și-a dat aprobarea în decembrie, deschizând calea și pentru aderarea Suediei de la începutul lui 2024.

3. Dezastrul cu barca de migranți Adriana

O barcă de pescuit supraîncărcată, care transporta până la 750 de migranți, s-a răsturnat în largul coastei din Pylos, Grecia, pe 14 iunie, într-unul dintre cele mai mortale accidente navale din Marea Mediterană.

Operațiunea de căutare și salvare desfășurată de Garda de Coastă greacă (HCG) și de armată a avut ca rezultat salvarea a 104 de oameni și recuperarea a 82 de cadavre. Cu toate acestea, autoritățile au confirmat ulterior că peste 500 de persoane și-ar fi pierdut viața.

4. Războiul a izbucnit între Israel și Hamas

Masacrul comis de militanții din Hamas în Israel pe 7 octombrie a făcut peste 1.100 de morți și aproximativ 250 de ostatici. Asta a marcat începutul unui război devastator care continuă fără încetare de atunci, cu doar șase zile de răgaz în lupte la sfârșitul lunii noiembrie. Se estimează că peste 20.000 de palestinieni și-au pierdut viața în conflict.

Criza umanitară care devastează Fâșia Gaza a stârnit reacții diverse în Europa. În timp ce unele țări au cerut de la început o încetare a focului, altele au rezistat, invocând dreptul Israelului la autoapărare și nevoia de a eradica Hamas prin mijloace militare.

La începutul lunii decembrie, majoritatea statelor membre ale UE au susținut o rezoluție a ONU care solicita o „încetare a focului umanitară imediată”.

5. Opoziția pro-UE preia puterea în Polonia

Partidele de opoziție au câștigat suficiente voturi pentru a înlătura de la putere partidul Lege și Justiție (PiS) la alegerile din luna octombrie din Polonia, deschizând calea pentru ca fostul președinte al Consiliului European Donald Tusk să devină noul prim-ministru.

Deși PiS a fost cel mai mare partid, cu 35% din voturi, Tusk a reușit să formeze un guvern de coaliție după ce partidul său, Coaliția Civică, a ajuns la un acord cu alte două partide pro-europene, Partidul Calea a Treia și Noua Stânga.

De atunci, Tusk a făcut primii pași pentru a schimba politicile legate de statul de drept, lansând procesul de aderare la Parchetul European și demiterea șefilor televiziunii și radioului de stat, care se aflau sub influența strânsă a predecesorilor săi populiști.

6. Geert Wilders câștigă alegerile olandeze

Alegerile anticipate din Olanda au produs un rezultat șocant în noiembrie, deoarece formațiunea eurosceptică și anti-islamică Partidul pentru Libertate (PVV) a câștigat. Cu toate astea, Geert Wilders, s-a angajat de atunci să-și modereze linia dura, după ce anterior ceruse interzicerea moscheilor, precum și un referendum privind ieșirea Olandei din UE .

Dar, cu partidele de centru-dreapta reticente în a-și uni forțele cu Wilders, el ar putea să nu reușească să strângă o majoritate de 76 de locuri în negocierile pentru o coaliție în curs.

7. Ucraina, Moldova și Georgia se apropie de aderarea la UE

Printr-o decizie „istorică”, țările UE au aprobat în decembrie deschiderea negocierilor formale privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE, în urma recomandării Comisiei Europene.

Premierul maghiar Viktor Orbán s-a abținut de la vot, într-o mișcare politică coregrafiată, părăsind temporar sala pentru a le permite celor 26 de lideri rămași să ia o decizie unanimă. Georgia a devenit, de asemenea, un candidat oficial la aderarea la UE.

Tot așa, Bruxelles-ul sperase să aprobe un fond pe termen lung de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina la același summit din decembrie, dar s-a confruntat cu rezistența lui Orbán. Decizia a fost amânată până în februarie, când liderii ar putea fi forțați să înființeze un fond comun plasat în afara bugetului obișnuit al UE, dacă Orbán continuă să blocheze ajutorul pentru Ucraina.

Cu toate astea, rămâne faptul că cel mai mare succes geopolitic al Uniunii Europene, ajutorul acordat Ucrainei, a fost umbrit de incapacitatea Uniunii de a realiza acțiuni puternice și eficiente în Orientul Apropiat.