Bipartidismul politic din Marea Britanie este pe cale să se fractureze

Scena politică britanică, dominată în ultimii 80 de ani de Partidul Conservator și partidul Laburist, este pe cale de a se transforma într-un sistem în care obținerea unei majorități absolute va fi din ce în ce mai dificilă, potrivit RFI.

Ascensiunea fulgerătoare a partidului Reform UK, ca și durabilitatea Partidului Liberal Democrat, a Verzilor, a separatiștilor scoțieni și galezi creează un caleidoscop politic care riscă să ducă la instabilitate.

Sondajele de opinie pentru alegeri parlamentare dau Partidul Laburist, condus de premierul Keir Starmer, Partidul Conservator, condus de Keni Badenoch și Reform UK (populist de dreapta), condus de Nigel Farage, într-o furșetă de 20 – 30%, față de 34%, 24% și respectiv 14% la alegerile pentru Camera Comunelor din 4 iulie 2024.

Din cauza (sau datorită) scrutinului majoritar uninominal cu un singur tur, Laburiștii au obținut 412 din cele 650 de mandate, Conservatorii 121, iar Reform UK numai cinci. Liberal Democrații, conduși de Ed Davey, cu 11% au obținut 72 de mandate, iar Verzii cu 7% patru mandate.

Acum proiecțiile în mandate nu indică posibilitatea obținerii majorității absolute de 326 în Camera Comunelor, cu Reform UK sărind peste 100 de mandate. Principalul perdant de la alegeri încoace este Partidul Laburist, care plătește neobișnuit de rapid prețul aflării la guvernare, în condițiile unui climat economic deteriorat, a unor scandaluri de corupție și a unei insecurități în creștere.

Principalul beneficiar al acestei situații politice este Reform UK, care a beneficiat de impopularitatea Laburiștilor, mai ales în nordul Angliei, în Scoția și în Țara Galilor. De altfel, sunt șanse reale ca la viitoarele alegeri pentru Adunarea Țării Galilor din 2026, Reform UK să se claseze pe primul loc.

Scoția și Țara Galilor

În Scoția și Țara Galilor peisajul politic este și mai complicat prin prezența separatiștilor – Partidul Naționalist Scoțian (SNP), condus de John Swinney, și respectiv Partidul Naționalist Galez (Plaid Cymru), condus de Rhun ap Iorweth. SNP, aflat la putere de 18 ani în Scoția, a trecut printr-o perioadă de recul, dar acum este din nou în fruntea sondajelor în Scoția, pe fondul prăbușirii popularității Laburiștilor și acolo.

Separatiștii scoțieni ar putea ajunge să dețină balanța puterii într-un parlament britanic fracturat, iar prețul ar fi clar un nou referendum pentru independența Scoției, a cărui convocare depinde de acordul guvernului Regatului Unit.

Ar mai fi de adăugat Irlanda de Nord, care are un sistem politic complet separat, cu cinci partide principale, care însă se adaugă acestui caleidoscop politic britanic, contribuind la instabilitate.

Scrutinele locale parțiale confirmă sondajele de opinie, cu Reform UK, până acum absent de la nivel local, obținând scoruri bune acolo unde prezintă candidați. Viitoarele alegeri locale din mai 2025 vor măsura în termeni reali popularitatea partidelor din Marea Britanie și vor da o indicație cu privire la acest nou peisaj politic, care se îndepărtează tot mai mult de bipartidismul politic, chiar și imperfect, al ultimilor 80 de ani.