Biserica Ortodoxă din Ucraina cere dialog cu Bucureștiul și Patriarhia de la Constantinopol după ce Biserica Ortodoxă Română a anunțat că sprijină înființarea unei structuri religioase subordonate Patriarhiei Române

Decizia din 29 februarie a Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de a susține crearea unei structuri religioase românești în Ucraina a provocat o reacție a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Sfântul Sinod al bisericii ucrainene a arătat într-un comunicat că a trimis scrisori către Patriarhul Daniel și Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului pentru începerea unui dialog. Biserica Ortodoxă a Ucrainei arată că apariția unor biserici subordonate altor țări ar ”diviza Trupul unic al Bisericii și creează o schismă”.

Reacția vine după ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a decis pe 29 februarie să susțină înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina care să fie subordonată Patriarhiei Române.

Sfântul Sinod a decis ”Binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, potrivit comunicatului citat.

Decizia este una cu implicații politice, dat fiind că în acest moment o parte din bisericile românești din Ucraina sunt organizate într-o structură subordonată Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, în timp ce altele sunt mai degrabă apropiate de Biserica Ortodoxă Rusă.

Comunicatul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Ucraina:

Ținând cont de hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 29 februarie 2024, care privește Ucraina, după discuții s-a hotărât în unanimitate să se trimită scrisori ale Sfântului Sinod către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericirea Sa Patriarhul României Daniel, în care să se prezinte poziția Bisericii Ortodoxe din Ucraina.

Sinodul precizează: unul dintre principiile fundamentale ale ordinii și organizării canonice a Bisericii Ortodoxe este că fiecare Biserică Ortodoxă locală are jurisdicție exclusivă pe teritoriul său canonic. De asemenea, Marele Conciliu de la Constantinopol din 1872 a stabilit că la baza formării structurilor canonice ale Bisericii nu poate sta exclusiv un principiu tribal, filieresc, care nu unește credincioșii ortodocși, ci divizează Trupul unic al Bisericii și creează o schismă.

Printre altele, scrisorile subliniază că, în conformitate cu rânduiala canonică și definiția Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina, numai Biserica Ortodoxă din Ucraina are jurisdicție canonică asupra întregului teritoriu recunoscut internațional, inclusiv recunoscut și prietenesc al statului român, al Ucrainei.

Fiind o Biserică Mamă iubitoare pentru toți credincioșii ortodocși din Ucraina, indiferent de originea lor etnică, și manifestând o grijă pastorală pentru nevoile spirituale ale credincioșilor ortodocși aparținând tradiției naționale și bisericești românești care trăiesc în Ucraina, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, prin hotărârea Sfântului său Sinod (Jurnal nr. 39 ședința din 27 iulie 2019) a adoptat următoarea hotărâre: „Prin hotărârea Sf: „Ținând cont de nevoile pastorale ale comunităților ortodoxe de limbă română din Ucraina, pe baza modelului de organizare a vieții bisericești în parohiile Bisericii Ortodoxe Române cu un număr majoritar de etnici ucraineni – să se constituie Vicariatul ortodox român al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (al Bisericii Ortodoxe din Ucraina) pentru organizațiile religioase (comunități religioase și mănăstiri) din Ucraina cu un număr predominant de etnici români”.

Sfântul Sinod își exprimă speranța că toate problemele care trebuie reglementate vor fi rezolvate de către Bisericile locale românești și ucrainene în spiritul iubirii frățești, al ordinii canonice și al definițiilor Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina.