Biserica Ortodoxă Română le-a recomandat credincioșilor să aleagă în funcție de zece criterii, printre care și ”manifestarea credinței în Dumnezeu”, ”promovarea familiei tradiționale” și ”implementarea de politici împotriva avortului” / Cum se pliază discursul lui Călin Georgescu pe criteriile BOR

Biserica Ortodoxă Română, printr-o hotărâre din 29 februarie 2024, le-a recomandat credincioșilor să aleagă candidații la alegerile din acest an în funcție de zece criterii, printre care și ”manifestarea credinței în Dumnezeu”, ”promovarea familiei tradiționale” și ”implementarea de politici împotriva avortului”, după cum arată un articol publicat de agenția oficială de presă Basilica în 10 martie și reluat în 6 iunie. Cele zece criterii au apărut și într-un așa-zis comunicat de presă care circulă acum pe rețelele sociale, dar purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a declarat că ”acest comunicat NU aparține Biroului de Presa al Patriarhiei”.

De remarcat că discursul public al candidatului cu poziții pro-ruse și anti-occidentale Călin Georgescu preia obsesiv cele zece criterii enunțate în martie și iunie de agenția Basilica. Printre ele se numără familia tradițională, credința în Dumnezeu, apărarea ”cu demnitate” a intereselor poporului român, apărarea resurselor naturale, dezvoltarea agriculturii, apărarea și promovarea sănătății fizice, psihice și morale/spirituale a poporului român.

”Pentru a parea cat mai veridic, autorul s-a folosit de aceste criterii existente încă din anul 2008 și republicate succesiv cu ocazia tuturor alegerilor (anul acesta au fost republicate in luna martie), adăugând la final o fraza care induce cu usurinta în eroare si pare ca promoveaza alegerea unui candidat anume. Am solicitat tuturor birourilor de presa din eparhii sa nu promoveze acest comunicat, chiar dacă el contine și elemente asumate sinodal, intrucat nu a fost emis de noi”, a declarat Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Cu alte cuvinte, cele zece criterii sunt asumate de Biserica Ortodoxă Română, dar așa-zisul comunicat care circulă acum pe rețelele sociale nu este emis de instituție.

Reamintim că G4Media și alte instituții de presă au relatat că zeci de preoți și călugări fac campanie deschisă pentru candidatul independent Călin Georgescu și împotriva candidatei USR Elena Lasconi.

În ciuda semnalării publice a acestor cazuri, Patriarhia Română a comunicat că nu îi poate sancționa pe preoții și călugării implicați în campania electorală pe motiv că, potrivit statutului, sancțiunile pot fi aplicate doar de unitățile teritoriale bisericești de care aparțin respectivii preoți și călugări.

Biserica Ortodoxă se află în mijlocul unei controverse după ce mai mulți preoți au făcut apologia lui Călin Georgescu, îndemnând la votarea  acestuia, fapt interzis de Patriarhie, conform unor instrucțiuni transmise miercuri preoților cărora Biserica le-a cerut să nu se implice în campanie electorală.

Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al BOR, a declarat în aceeași zi pentru G4Media că Biserica nu îl susține pe Călin Georgescu, ci rămâne neutră în scrutinele electorale.

Fostul purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, acuză într-un mesaj publicat miercuri, pe Facebook, că există preoți care îl susțin pe Călin Georgescu, candidat independent pro-rus legionar, care a intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale de pe prima poziție, în urma unei campanii concertate de o rețea de utilizatori pe TikTok, așa cum a arătat G4Media cu aproape două săptămâni înainte de alegerile din 24 noiembrie.

Care sunt cele zece ”criterii orientative” recomandate de Biserica Ortodoxă credincioșilor la vot (Sursa: Agenția de presă Basilica):

I. manifestarea credinței în Dumnezeu și a responsabilității faţă de comunitate;
II. apărarea libertății religioase și susținerea activităților spirituale şi sociale ale Bisericii;
III. respectul pentru persoana umană şi promovarea culturii vieţii: promovarea familiei tradiționale, firești, formată din bărbat şi femeie, menită să conceapă alte vieți; implementarea de politici împotriva avortului, eutanasiei, cercetărilor pe embrioni umani, clonării;
IV. promovarea unei educații naționale integrale, care îmbină cunoașterea intelectuală cu formarea morală și spirituală;
V. apărarea și promovarea sănătății fizice, psihice și morale/spirituale a poporului român;
VI. diminuarea sărăciei, dezvoltarea economică și creșterea demografică a României;
VII. apărarea şi promovarea patrimoniului cultural și spiritual național;
VIII. apărarea resurselor naturale, ocrotirea mediului şi dezvoltarea agriculturii, ca baze ale responsabilității pentru generațiile prezente şi viitoare;
IX. sprijinirea comunităților de români din jurul granițelor şi a diasporei române, precum şi promovarea de proiecte de încurajare a românilor să revină în România;
X. apărarea şi promovarea cu demnitate a intereselor poporului român, pe plan extern şi intern.