Blana revine puternic în modă – și este mai controversată ca niciodată

Este din nou în trend în rândul celebrităților, fashionistelor și generației Z. Dar purtarea oricărui tip de blană, fie ea vintage sau sintetică, ridică întrebări incomode. Ar putea fi blana falsă pe bază de plante o soluție viabilă? relatează BBC.

De la Tory Burch la New York și Simone Rocha la Londra, până la Fendi în Milano și Miu Miu la Paris, blana a dominat podiumurile colecțiilor toamnă/iarnă 2025-26. Iar celebritățile au urmat exemplul – Hailey Bieber, surorile Jenner, Taylor Swift și Rihanna au fost văzute în paltoane din blană falsă sau vintage.

Ultima oară când blana a făcut valuri în media a fost în 2017, când Gucci a anunțat că renunță la blană naturală, influențând și alte branduri să-i urmeze exemplul. Deși mișcarea a fost apreciată de activiștii pentru drepturile animalelor, în locul blănurilor naturale au apărut alternative sintetice derivate din combustibili fosili – ceea ce a generat noi controverse privind impactul asupra mediului. În acest context tensionat între etica animală și sustenabilitate, de ce a revenit blana în forță?

Totul a început la începutul anului 2024 cu estetica „mob wife” – un stil opulent și extravagant, opusul minimalismului „stealth wealth” care îl precedase. „Reinterpretarea stilurilor istorice este o parte firească a ciclului modei. E o formă de evadare,” spune Natascha Radclyffe-Thomas, profesoară la Universitatea Ravensbourne din Londra.

Un mod de a prelungi viața blănii sintetice și de a o ține departe de gropile de gunoi este închirierea sau revânzarea. Platforma de închirieri By Rotation a raportat o creștere a cererii pentru paltoanele din blană falsă și lână, încă dinaintea prezentărilor de modă recente. Brandul londonez Charlotte Simone – ale cărui paltoane au fost purtate de Taylor Swift, Dua Lipa și Madonna – este al treilea cel mai închiriat pe platformă.

Piața globală de haine second-hand este estimată să ajungă la 367 miliarde dolari până în 2029, iar în 2024 s-a înregistrat un număr record de cumpărători de haine purtate. După prezentările colecțiilor toamnă/iarnă 2025-26, căutările online pentru blană – naturală și falsă – au crescut semnificativ.

Schimbarea gusturilor

Holly Watkins, proprietara magazinului vintage One Scoop Store din Londra, observă o trecere de la blana naturală la cea falsă, în linie cu gusturile clienților. „Vând blană naturală doar dacă e o piesă vintage specială sau are elemente detașabile. E mai rău să arunci blana veche decât s-o reutilizezi,” spune ea. Deși consideră că blana vintage este mai sustenabilă decât poliesterul (care nu se degradează niciodată), alți vânzători din zone precum Portobello Market continuă să vândă atât blană veche, cât și nouă – cu tinerii clienți ca motor al trendului.

Un articol din Wall Street Journal intitulat „Moda a renunțat la blană. Tinerii o vor înapoi” susține că generația Z conduce această revenire a blănurilor vintage. Madison Avenue Furs, cel mai mare comerciant de blănuri second-hand din SUA, a observat o creștere semnificativă a vânzărilor, în special în rândul studenților. Clienții preferă blănuri vintage de la Dior, Fendi, Oscar de la Renta, Prada sau YSL – piese care dispar repede din stocuri.

Pe podiumuri, majoritatea blănurilor prezentate au fost false, dar Gabriela Hearst a atras atenția la Paris cu o haină din nurcă vintage, în linia sa de „lux conștient”.

Totuși, activiștii pentru drepturile animalelor nu acceptă argumentul vintage. Emma Håkansson, fondatoarea Collective Fashion Justice, spune că „blana, indiferent de momentul producerii, rămâne rezultatul cruzimii față de animale și un simbol al supremației umane – ceva ce nu mai poate fi tolerat în secolul XXI.”

Soluții viitoare: blana vegetală

O alternativă emergentă este Savian – o blană 100% vegetală, realizată din urzică, in și cânepă, produsă în Italia de compania BioFluff. Lansată inițial printr-o haină Stella McCartney la COP28 în 2023, a fost ulterior folosită și de Ganni în colecția lor de genți pentru Copenhagen Fashion Week.

Roni Gamzon, co-fondatorul BioFluff, recunoaște că prețul este principalul obstacol în extinderea acestui tip de material. „Multe branduri s-au obișnuit cu materiale sintetice ieftine produse în masă în Asia, iar noi nu putem concura cu acele prețuri,” explică el.

BioFluff face parte din La Maison des Startups – un program LVMH pentru integrarea soluțiilor sustenabile în brandurile sale (Louis Vuitton, Dior, Fendi etc). Totuși, LVMH este și membru plătitor al Federației Internaționale a Blănurilor, prin sistemul de certificare Furmark.

Un studiu științific din 2013 contestă ideea că blana falsă are impact mai mare asupra mediului. Conform acestuia, producția de blană naturală de nurcă are cel mai mare impact climatic. Când adăugăm și faptul că anual sunt omorâte 100 de milioane de animale pentru blană și peste 100 miliarde de articole vestimentare sunt produse (65% ajungând la gunoi în mai puțin de un an), devine tot mai greu de justificat producția de blană nouă.

Radclyffe-Thomas, deși împotriva blănii naturale, recunoaște că experiențele sale în SUA i-au arătat și partea culturală a acestui material: pentru anumite comunități indigene, blana are o semnificație istorică, spirituală și practică.

„Am învățat croitorie de la un blănar când eram studentă – și acele lecții m-au făcut să înțeleg adevăratul preț al hainelor din blană. De atunci, n-am mai considerat niciodată ideea de a cumpăra blană naturală.”