Bloomberg: România, țara condusă de barbați, deși pe hârtie a redus decalajul între sexe

Victoriile în privința egalității între sexe pot fi efemere. Să luăm exemplul României. Țara a surclasat în ultimii ani Luxembourgul, putându-se mândri cu cel mai mic decalaj salarial între sexe, a adoptat legi care fac obligatorie diversitatea, iar în 2018 a numit pentru prima oară o femeie în calitatea de premier.

Însă la alegerile din decembrie dominația bărbaților asupra parlamentului s-a consolidat. Noul cabinet are un singur ministru femeie, iar în conducerea băncii centrale nu există nici una, scrie Bloomberg, citată de Rador.

România se află prin urmare în contrast cu o mare parte a lumii. Președintele Joe Biden a prezentat un cabinet cu cea mai mare reprezentare feminină din istoria țării. Mai aproape de granițele ei, guvernul Serbiei e împărțit aproape la egalitate între bărbați și femei.

Pentru Anca Dragu, fostă directoare la E.ON, de unde a plecat pentru a deveni prima președintă a Senatului român, politica rămâne o lume frustrant de masculină.

„Atitudinea multor bărbați care ne iau în râs și nu ne respectă, chiar și la ședințele parlamentare, este un factor de descurajare pentru prezența femeilor”, a declarat ea într-un interviu acordat înainte de a-și prelua noua funcție, în februarie.

Dragu a afirmat că nu a putut dormi două săptămâni de grijă după ce a decis să-și schimbe cariera, iar acum intenționează să lupte pentru ca femeile să fie tratate mai bine în politică.

Experiența României e o lecție pentru alte țări, aceea de a nu se culca pe o ureche. Progresul în privința egalității salariale s-a datorat în mare parte unor programe guvernamentale având alte obiective, menite a mări salariul minim și fără a viza anume reducerea decalajului salarial.

Pe de altă parte, legile urmărind echilibrul sexelor au fost aplicate doar anemic și partidele sunt preponderent dezinteresate de chestiunea reprezentării femeilor.

Dar și o răsturnare rapidă de situație e posibilă. Anul trecut Lituania era unicul stat UE cu un guvern exclusiv masculin, pentru ca după alegeri să numească un cabinet aproape perfect echilibrat.

Însă premierul român Florin Cîțu apără statu-quo-ul, invocând numărul mare de femei numite în funcții de adjuncți de miniștri și în alte posturi de nivel secundar.

Liliana Popescu, profesoară la Universitatea Română de Studii Politice [în fapt, la Școala Națională de Studii Politice și Administrative – n.trad.], respinge astfel de explicații, afirmând că femei capabile din partidele coaliției de guvernare au fost pur și simplu excluse.

Ea a sesizat și că progrese realizate anterior în „chestiunea arzătoare” a femeilor în politică au fost anulate. Atitudinea prevalentă e aceea că „femeile ar trebui să se întoarcă la făcut copii, nu să aspire la cariere de succes”.

Sursa: Bloomberg/ Articol de Andra Timu și Irina Vilcu / Traducere: Andrei Suba