BNR limitează gradul de îndatorare la 40% din venitul net la creditele în lei și 20% la cele în euro/ Efecte: împrumuturi mai greu de accesat și diminuarea consumului

Nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută începând din 1 ianuarie 2019, în timp ce pentru pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale, potrivit Regulamentului pentru modificarea condiţiilor de creditare aprobat, miercuri, de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, transmite Agerpres.

Noile limite se vor aplica din 1 ianuarie 2019.

Până acum, băncile erau cele care stabileau prin norme interne gradul de îndatorare pe care îl acceptau la clienți. Decizia BNR va avea impact direct asupra consumului, ea limitând practic cheltuielile pe credit ale populației. Că urmare a stabilirii acestui grad de îndatorare, achizițiile de bunuri sau servicii scumpe (imobiliare, automobile noi, electrocasnice) vor fi limitate. Având în vedere că mare parte a creșterii economice se bazează pe consum, e de așteptat o replică din partea PSD, care a mai contestat în trecut diverse decizii ale BNR.

În plus, România a trecut deja printr-o criză majoră care i-a lovit mai ales pe cei cu venituri mici și grad de îndatorare mare. Imposibilitatea acestor clienți de a-și rambursa creditele luate în plin boom al pieței imobiliare a determinat creșterea stocului de credite neperformante ale băncilor și pierderi financiare serioase pentru majoritatea instituțiilor bancare. Pierderile băncilor au afectat ulterior și bugetul de stat, văduvit de impozitele pe profit din acest sector.

„Consiliul de Administraţie al BNR a adoptat astăzi, 17 octombrie a.c., Regulamentul pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările şi completările ulterioare. Conform noilor prevederi, nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută. Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligaţiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. Rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor. Regulamentul se aplică atât instituţiilor bancare, cât şi IFN”, se arată într-un comunicat al băncii centrale remis AGERPRES.

Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienţilor persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019.

De asemenea, creditele acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare. Acest lucru nu este valabil, însă, pentru refinanţările ce presupun şi acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e).

Banca centrală oferă şi un exemplu cu privire la impactul noului regulament asupra nivelului ratelor maxime contractate de debitori. Astfel, pentru o persoană cu un venit net de 3.000 de lei, rata lunară maximă este de 1.413 lei până la 31 decembrie 2018, urmând ca de la 1 ianuarie 2019 să nu depăşească 1.200 de lei. În cazul unei gospodării formate din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 lei net lunar, rata maximă va fi de 2.000 de lei din ianuarie anul viitor, faţă de 1.996 lei în prezent.

În ceea ce priveşte îndatorarea la nivel individual pe segmentul creditelor ipotecare, media pieţei până la 31 decembrie este de 47% urmând ca, după 1 ianuarie, să scadă la 40% (45% pentru prima locuinţă). De asemenea, la creditele de consum, gradul de îndatorare la nivel individual este de 45% urmând să se reducă la 40% din 2019.

Potrivit BNR, unul dintre obiectivele urmărite la modificarea Regulamentului este simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice şi consolidarea creşterii sustenabile a activităţii de creditare în condiţiile în care, conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului şi al ratelor aferente va putea fi stabilit uşor de orice solicitant. Un alt obiectiv este protejarea populaţiei cu venituri medii şi cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătăţirii capacităţii de plată, pentru creditare sănătoasă.

Totodată, comunicatul băncii centrale arată că este vorba şi despre facilităţi pentru creşterea sustenabilă a activităţii de creditare a populaţiei în sensul în care vor exista reguli mai permisive pentru achiziţionarea primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor, iar limita gradului de îndatorare nu se aplică pentru maxim 15% din portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, la nivelul fiecărui creditor. De asemenea, va fi redusă birocraţia bancară pentru acordarea unei credit.

Măsuri similare de ordin prudenţial au fost adoptate deja în alte ţări cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia, se precizează în comunicatul Băncii Naţionale a României.

La începutul acestei luni, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, anunţa că Banca Naţională a României se gândeşte la o orientare pe baze sănătoase a creditării, fiind spre binele consumatorilor şi al industriei.

„Eu aş redefini aceste măsuri. Suntem în faza finală. Vor fi anunţate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat şi cu industria. Am discutat şi cu alţi factori de decizie în România şi aş redefini. Noi ne gândim la o orientare pe baze sănătoase a creditării. E spre binele consumatorilor, utilizatorilor de credite, să-şi evalueze bine posibilităţile de rambursare ca să nu mai avem surprize. Dificultăţile de rambursare ale populaţiei şi ale sectorului corporatist, întreprinderilor, sunt chestiuni de stabilitate financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru. Este şi spre binele industriei să nu trăiască din nou cu o creştere a creditelor neperformante”, a spus Mugur Isărescu în 3 octombrie.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa din octombrie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.

De asemenea, a fost decisă menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

(Sursa Foto: Inquamphotos/ Autor: Karina Knapek)