Bogdan Licu, nominalizat pentru CCR: ”Am făcut niște lucruri pe care nu le-a făcut nimeni, niciodată, inclusiv dosarele Ficior și Vișinescu” / Rechizitoriile arată că la ambele dosare a lucrat alt procuror, Denisa Cristodor / Misterul diplomei de licență

O afirmație a procurorului Bogdan Licu, făcută săptămâna trecută, în Parlament, a stârnit rumoare în lumea magistraților. Audiat în cadrul Comisiei Juridice din Camera Deputaților în vederea nominalizării pentru un post de judecător la Curtea Constituțională (CCR), Bogdan Licu a susținut că a ”făcut” două dosare de impact în spațiul public, în care au fost trimiși în judecată doi torționari din închisorile comuniste. Rechizitoriile arată, însă, că ambele anchete au fost efectuate de alt procuror, Denisa Cristodor.

Tot în contextul nominalizării la CCR, a apărut o informație care ridică un semn de întrebare asupra studiilor de licență ale lui Licu, existând dovada a două diplome cu același număr și eliberate de universități diferite.

”Dacă căutați pe Google o să vedeți că am făcut niște lucruri pe care nu le-a făcut nimeni, niciodată, inclusiv vă amintesc dosarele Ficior și Vișinescu care nu mai comentez ce-a fost pentru că nu vreau să discut spețe. Avem, magistrații, obligația de rezervă, nu avem voie nici să discutăm despre cauze pe care le-am soluționat noi, nici despre cauze pe care le-au soluționat alții.

Dar cred că, totuși, în activitatea mea veți găsi anumite elemente în care am fost pionier (…)”, a declarat procurorul Bogdan Licu, săptămâna trecută, într-o audiere din Camera Deputaților, răspunzând unei întrebări despre dosarele complexe la care a lucrat în cariera sa. Vezi minutul 40:40

Audierea, ținută în cadrul Comisiei Juridice, s-a terminat cu avizarea pozitivă a candidaturii sale și trimiterea acesteia către plen unde aceasta va fi votată mâine, 3 mai. Cu șanse mari de reușită având în vedere că nominalizarea a venit din partea PSD.

Afirmația lui Licu este, însă, inexactă: ambele rechizitorii, din cauzele Ficior și Vișinescu, au fost întocmite de Denisa Cristodor, cea care a fost procuror de caz în ambele situații. Licu nu a fost nici măcar șeful Secției penale din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din care făcea parte Cristodor la acel moment – acest post era ocupat de procurorul Camelia Sutiman. Nici Licu, nici Cristodor și nici Sutiman nu au răspuns mesajelor sau apelurilor G4Media pentru a comenta afirmația primului.

Dosarele Ioan Ficior și Alexandru Vișinescu au ajuns în ancheta Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 2013, în urma unor sesizări ale Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Cei doi au fost acuzați de Parchet de crime împotriva umanității și condamnați, în final, de instanțe la câte 20 de ani de închisoare pentru instituirea unor regimuri de detenţie represive şi abuzive împotriva deţinuţilor politici în lagărul de muncă de la Periprava (Ficior, în perioada 1958-1963), respectiv Penitenciarul Râmnicu Sărat (Vișinescu, 1956-1963).

Anchetele au avut un mare impact public și, având în vedere data săvârșirii infracțiunilor, au creat dificultăți în tentativa de a aduna probe după atâta timp și de a întocmi actul de acuzare. În ciuda acestor lucruri, ambele dosare au fost trimise la instanță relativ rapid după denunțurile Institutului (11 luni la Ficior, 10 luni la Vișinescu). În martie 2020, procurorul Denisa Cristodor a ajuns șefa Secției Penale de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru un mandat de trei ani.

În perioada în care Denisa Cristodor a lucrat la cele două dosare, Licu era prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este posibil ca Licu să-și fi arogat meritele pentru aceste dosare pe baza unei prevederi din Regulamentul de Ordine Interioară al Parchetelor care preciza că ”Prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general acţionează pentru ducerea la îndeplinire a ordinelor şi măsurilor dispuse de procurorul general; coordonează, controlează, răspund şi îndrumă activitatea secţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte parchete.”

”A coordona nu înseamnă a face”, a afirmat un expert din domeniul justiției despre o posibilă apărare a lui Licu prin invocarea acestei prevederi din Regulamentul de Ordine Interioară.

O altă discrepanță din CV-ul lui Bogdan Licu se referă la studiile sale din facultate și diploma de licență obținută ulterior. Absolvent, în 1995, al Facultății de Drept de la Universitatea ”Spiru Haret” București, facultate neacreditată la acel moment, Licu a fost obligat să își susțină examenul de licență la o facultate de stat – în cazul său, cea de Drept de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Acest lucru a avut loc în februarie 1996, eliberarea diplomei de licență cu numărul 128983 având loc pe 3 octombrie același an.

Cu toate acestea, în 2009, după ce a pierdut documentul și, pe 23 noiembrie același an, a anunțat acest lucru în Monitorul Oficial pentru a putea obține un duplicat, Licu a precizat că diploma îi fusese eliberată de Universitatea ”Spiru Haret”, menționând același număr 128983 și aceeași dată de eliberare – 3 octombrie 1996.

Anunt.jpg Monitorul Oficial, Partea a III-a

Coincidență sau nu, în 2009, în timp ce Licu ajunsese în cea mai importantă funcție din cariera sa până la acel moment – vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii – în spațiul public se derula un imens scandal provocat de intenția autorităților de a închide o parte din activitatea Universității ”Spiru Haret”, o instituție privată de învățământ superior care în acea perioadă a primit renumele negativ de ”fabrică de diplome”.

Într-un răspuns pentru G4Media, Universitatea ”Babeș-Bolyai” a transmis că a eliberat atât diploma din 1996, cât și un duplicat de după pierderea originalului (la începutul lui 2010), menționând că și în acest din urmă document apare numele instituției de învățământ superior pe care acesta a absolvit-o – Universitatea ”Spiru Haret”. Bogdan Licu nu a răspuns nici la întrebările G4Media pe marginea acestui subiect.

Problema informațiilor contradictorii în legătura cu diploma lui Bogdan Licu a fost semnalată și de jurnalista Sorina Matei pe Facebook.

Nu a fost prima dată când numele lui Licu a apărut în partea din Monitorul Oficial dedicată anunțurilor. În februarie 2022, Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul”, instituție subordonată Serviciului Român de Informații, ”aducea la cunoștință” anularea diplomei de doctor pe care acesta o obținuse în 2011. S-a ajuns aici după ce jurnalista Emilia Șercan dezvăluise, în 2015, faptul că în teza de doctorat a lui Licu existau plagiate masive.

Drept urmare, actualul procuror a depus la instanță o solicitare de retragere a titlului de doctor, admisă definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în noiembrie 2021. Referitor la decizia de renunțare la titlul de doctor, Licu a declarat, în contextul nominalizării la CCR, că motivația a fost aceea că lucrarea ”nu a întrunit cele mai înalte exigenţe ştiinţifice”, dar a respins acuzațiile de plagiat.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media