Bolnav fără cauză / Boala celiacă, una dintre cele mai subdiagnosticate afecțiuni din lume. Este identificată corect în medie între 6 și 10 ani de la apariția simptomelor

Boala celiacă, una dintre cele mai subdiagnosticate afecțiuni din lume, este identificată corect în medie între 6 și 10 ani de la apariția simptomelor. De multe ori, aceste simptome se ascund sub cele ale altor boli, iar rezultatul este dezastruos pentru pacienți. În țările cu sisteme sanitare dezvoltate, obiectivul privind identificarea mai rapidă a ei a avansat în lista de priorități. În România, deși există preocupare, inclusiv legislativă (pentru protecția pacienților), rămâne la fel de greu diagnosicabilă.

Boala celiacă este o boală autoimună gravă care apare la persoanele predispuse genetic, în care ingestia de gluten duce la afectarea intestinului subțire. Persoanele care au o rudă de gradul întâi cu boală celiacă (părinte, copil, frate sau soră) au un risc de 1 la 10 de a o dezvolta, arată studiile.

Concret, atunci când persoanele care suferă de boala celiacă mănâncă gluten (o proteină care se găsește în grâu, secară și orz), organismul lor declanșează un răspuns imunitar care atacă intestinul subțire.

Se estimează că afectează 1 din 100 de persoane din întreaga lume, însă doar aproximativ 30% sunt diagnosticate corespunzător, potrivit Celiac Disease Foundation.

La nivel european, studiile citate de Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentară (EFSA) indică faptul că aproximativ 0,7% din populația UE suferă de boala celiacă. Dar, avertizează aceleași studii, multe cazuri nu sunt raportate.

Boala trece pe sub radarul celor mai puternice sisteme de sănătate publică și rămâne subdiagnosticată nu doar în Europa, ci peste tot pe glob.

De exemplu, autoritățile sanitare americane consideră că până la 83% dintre cetățenii SUA care suferă de boala celiacă sunt nediagnosticați sau sunt diagnosticați greșit cu alte afecțiuni.

Asta pentru că simptomele variază foarte mult și includ dureri de stomac, diaree, malnutriție, carență de fier (anemie) și/sau osteoporoză. Dar nu se limitează la acestea. Boala celiacă se ascunde, din cauza simptomelor, sub foarte multe alte afecțiuni.

Potrivit ourworldindata.org, este pe locul doi în lume în ceea ce privește subdiagnosticarea, după sindromul colonului iritabil.

Perioada medie în care o persoană cu boala celiacă este diagnosticată corect, de la apariția simptomelor, este de 6 până la 10 ani, potrivit Daniel Leffler, MD, MS, The Celiac Center at Beth Israel Deaconess Medical Center, citată de beyondceliac.org.

Situația este cu atât mai alarmantă, cu cât boala celiacă poate duce la o serie de alte tulburări, inclusiv infertilitate, densitate osoasă redusă, tulburări neurologice, unele tipuri de cancer și alte boli autoimune.

„Toți pacienții cu boală celiacă au în comun una sau două molecule numite HLA-DQ2 și HLA-DQ8. Aceștia sunt receptori care leagă eficient fragmente de proteine de gluten. Această legare permite recunoașterea fragmentului de gluten de către sistemul imunitar, declanșând boala celiacă”, spune profesorul Frits Koning, membru al grupului de lucru al Autorității Europene pentru Securitate Alimentară (EFSA).

Instituția acordă o tot mai mare importanță, în ultimii ani, cercetărilor legate de această boală și de legătura ei cu alimentația.

Potrivit Asociației Române pentru Intoleranță la Gluten (ARIG), „singurul tratament pentru boala celiacă este dieta strictă fără guten. Boala celiacă nu se vindecă, însă pacienții care respectă strict dieta pot avea o viață normală”.

• Glutenul este o proteină care se găsește  în grâu, orz, secară și deseori ovăz. Glutenul contaminează însă foarte ușor celelalte alimente cu care intră în contact, iar bolnavii celiaci pot consuma doar alimentele necontaminate.

Cei dei la ARIG mai precizează pe site-ul lor că stabilirea diagnosticului de boală celiacă se determină în urma analizelor de sânge (se fac anticorpii antitransglutaminazici).

Ulterior, dacă se pune diagnosticul de intoleranță la gluten, se face o biopsie pentru a afla stadiul de evoluție a bolii.

Boala celiacă: când apare și ce simptome are

Specialiștii de la MedLife spun că boala celiacă poate apărea la orice vârstă, odată cu startul ingestiei de gluten. Cel mai frecvent boala debutează în două categorii de vârstă:

• în copilăria timpurie, între 8 și 12 luni, când copiii încep să mănânce alimente solide care includ produse cu gluten;
• la vârsta adultă, între 40 și 60 de ani.

Cei de la MedLife au inventariat un spectru larg al simptomelor, ceea ce explică și diagnosticarea de multe ori greșită a bolii.

În plus, simptomele bolii celiace variază foarte mult de la o persoană la alta, ceea ce o poate face dificil de diagnosticat.

„Unele persoane nu manifestă niciun simptom, în timp ce marea majoritate experimentează semne de indigestie și alte simptome gastrointestinale după ce au consumat alimente ce conțin gluten.

Mulți dintre cei care manifestă afecțiunea prezintă simptome vagi de deficiențe nutriționale tardiv, când daunele asupra organismului sunt deja instalate. La acești oameni, primul simptom care dă semnul bolii celiace este anemia”, precizează reprezentanții MedLife.

Alte simptome:

Simptome gastrointestinale:

• dureri de stomac;
• balonări;
• flatulență (gaze);
• constipație;
• diaree;
• scaun cu exces de grăsimi.

Simptome ale anemiei cu deficit de fier:

• slăbiciune și oboseală;
• paloare;
• mâini reci;
• unghii casante sau concave;
• dureri de cap;
• afte bucale;
• căderea părului.

Simptome de malnutriție:

• pierdere în greutate neintenționată;
• întârzieri de creștere și dezvoltare la copii;
• pierderea musculară sau tonus muscular scăzut;
• defecte ale smalțului dentar, cum ar fi cu pete sau dinți cu aspect translucid;
• menstruație neregulată sau dificultăți de a rămâne însărcinată;
• modificări ale dispoziției, cel mai frecvent iritabilitate la copii și depresie la adulți.

Dermatita herpetiformă – aproximativ 15% dintre persoanele cu boală celiacă dezvoltă această afecțiune cronică a pielii ca efect secundar.

Numită și erupție cutanată celiacă, este cauzată de aceeași anticorpi care acționează împotriva glutenului și care afectează intestinul subțire.

Dermatita herpetiformă se manifestă ca o erupție cutanată cu mâncărime, care arată ca niște umflături sau vezicule. De obicei, afectează pielea din zona coatelor, genunchilor, feselor sau scalpului.

Boala celiacă: tratament

Primul și cel mai important pas în tratarea bolii celiace este încetarea consumului de gluten, pentru că nu poate fi schimbat modul în care organismul reacționează la gluten, dar poate fi împiedicat glutenul să declanșeze această reacție, potrivit MedLife.

Pentru a păstra un intestin sănătos și neafectat, dieta fără gluten trebuie menținută pe viață.

Tratamentul suplimentar poate include:

• suplimente nutritive pentru a trata orice deficiențe grave;
• medicamente specifice pentru tratarea dermatitei herpetiforme;
• corticosteroizi pentru tratamentul inflamației severe care nu răspunde suficient de rapid la dietă;
• testare regulată, pentru a se asigura controlul bolii.

Majoritatea oamenilor descoperă că simptomele încep să se amelioreze aproape imediat după ce au început o dietă fără gluten.

Poate dura câteva săptămâni pentru a rezolva deficiențele nutriționale și până la câteva luni pentru ca intestinul să fie considerat vindecat complet.

În unele cazuri, vindecarea poate dura mai mult, în funcție de amploarea daunelor și de durata în timp a acestora.

Boala celiacă: majoritatea problemelor pot fi anulate

Pronosticul acestei boli este pozitiv, în condițiile în care majoritatea oamenilor care au fost diagnosticați și au încetat să mai mănânce gluten au revenit la valori normale ale analizelor, potrivit MedLife. Astfel, majoritatea problemelor cauzate de boala celiacă pot fi anulate.

Efectele bolii celiace pot fi severe și de lungă durată dacă trec mulți ani înainte de diagnosticare şi dacă dieta fără gluten nu este una permanentă și strictă.

Malnutriția, principalul efect al bolii celiace, poate afecta sistemul nervos și sistemul osos, iar unele dintre aceste efecte sunt greu de inversat, mai ales când apar în timpul dezvoltării copilăriei. Iar inflamația cronică poate duce și la alte probleme la nivelul intestinului.

Ce alimente trebuie evitate:

Boala celiacă nu poate fi prevenită. Se poate stopa avansarea ei și poate fi inversată deteriorarea intestinului subțire printr-o dietă strictă, fără gluten, mai precizează cei de la MedLife.

Pentru a controla boala celiacă, evitați toate alimentele care conțin grâu, secară și orz, dar și alimentele care sunt adesea făcute cu aceste cereale.

Este de evitat inclusiv ovăzul, cel puțin la început, deoarece poate fi contaminat cu grâu, orz sau secară în timpul procesării. Cel mai sigur este să mănânci ovăz etichetat ca fiind fără gluten.

Citește și: 7 dintre cele mai comune mituri despre nutriție, demontate / „Mâncatul după ora 18:00 nu este benefic pentru tine”