Bolojan, la bilanţul Înaltei Curți: Fără încrederea într-un sistem de bază al unei democraţii, menit să limiteze puterea prin drept sau să sancţioneze încălcarea legilor, ţara noastră e mai vulnerabilă / Sunt probleme sistemice care nu pot fi ignorate: durata excesivă a procedurilor, cu riscul intervenţiei prescripţiei, lipsa unor practici unitare în speţe identice

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat luni, la prezentarea raportului anual de activitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că independenţa, eficienţa şi integritatea justiţiei sunt pilonii unei democraţii solide iar întărirea lor nu este doar o obligaţie constituţională, ci şi o datorie morală faţă de fiecare cetăţean care îşi pune încrederea în statul român. Fără încrederea într-un sistem de bază al unei democraţii, menit să limiteze puterea prin drept sau să sancţioneze încălcarea legilor, ţara noastră e mai vulnerabilă, a mai spus preşedintele, transmite News.ro.

”Vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa la prezentarea raportului anual de activitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prezenţa mea este un semn de respect pentru dumneavoastră, pentru cei care vă desfăşuraţi activitatea la Înaltea Curte şi pentru toţi cei care lucrează în sistemul judiciar din România, un sistem care este un pilon de bază al ţării noastre”, a spus preşedintele interimar la bilanţ.

Ilie Bolojan a arătat că ”este ocazia de a reflecta cu onestitate şi luciditate la starea justiţiei din România, pentru că fără un sistem judiciar funcţional, independent şi eficient, democraţia noastră ar putea deveni şi mai fragile”.

”În ultimii ani, justiţia română şi-a desfăşurat activitatea într-un context complex. Volumul mare de activitate al instanţelor, complexitatea dosarelor, instabilitatea legislativă şi lipsa de claritate a unor legi sunt doar câteva din provocările constante cu care v-aţi confruntat şi cărora le-aţi făcut faţă. Eforturile întreprinse deja de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a face propria jurisprudenţă, mai accesibilă prin intermediul unei biblioteci digitale şi demersurile de asigurare a unei practici unitare reprezintă cu siguranţă paşi concreţi pentru consolidarea încrederii în justiţie”, a subliniat Bolojan.

Preşedintele interimar a mai arătat că ”o justiţie eficientă nu presupune doar instituţii funcţionale, legi sau proceduri clare”.

”Marile sisteme publice sunt formate din oameni aflaţi în slujba ţării noastre. România are mulţi magistraţi profesionişti, cu integritate, deoarece le revine misiunea de a stabili adevărul judiciar. Societatea aşteaptă de la magistraţi să fie repere morale şi profesionale. Le sunt recunoscător tuturor magistraţilor care, prin ceea ce fac, sunt un reper şi pentru celelalte sisteme publice, dar mai ales pentru cetăţeni, garantându-le că drepturile şi libertăţile lor sunt protejate”, a declarat Ilie Bolojan.

Preşedintele interimar a subliniat că prin fiecare act al justiţiei, prin calitatea sa, prin celeritatea administrării sale, prin fiecare interacţiune cu justiţiabilii se formează încrederea în sistemul judiciar şi percepţia publică referitare la justiţie.

”Fără încrederea într-un sistem de bază al unei democraţii, menit să limiteze puterea prin drept sau să sancţioneze încălcarea legilor, ţara noastră este mai vulnerabilă. O justiţie modernă, eficientă, care respectă legea şi cetăţenii şi le garantează protecţia drepturilor fundamentale nu este un deziderat pe care să şi-l asume doar sistemul judiciar sau doar o parte a clasei politice. Este un obiectiv comun, care necesită voinţă politică, profesionalism şi mai presus de toate, o raportare corectă la interesul public, un efort de a duce sistemul de justiţie mai aproape de cetăţeni, în slujba acestora”, a ţinut să precizeze preşedintele interimar.

Ilie Bolojan a mai spus că „subzistă însă şi probleme sistemice care nu pot fi ignorate: durata excesivă a procedurilor, cu riscul intervenţiei prescripţiei, lipsa unor practici unitare în speţe identice, infrastructura care lasă de dorit în unele instanţe, deficitul de personal, lipsa unui indicator clar de performanţă, ceea ce duce la ineficienţă, precum şi un acces la justiţie îngreunat, uneori, pentru omul obişnuit”.

”În acest an se încheie perioada de aplicare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 şi a planului de acţiune aferent acesteia, fiind un bun prilej de evaluare a progreselor şi de stabilire a unor ţinte ambiţioase şi realiste în acelaşi timp. Statul român are datoria de a asigura condiţiile optime pentru ca magistraţii să-şi exercite profesia, la cel mai înalt standard. O infrastructură modernă, adecvată, înseamnă totodată şi un respect mai mare pentru cetăţeni. Aceasta trebuie dublată de resurse umane suficiente, calificate, de un management bun şi de instituţii pe deplin funcţionale”, a precizat preşedintele interimar.

Bolojan a mai spus că, de asemenea, este nevoie de proceduri judiciare mai rapide, fără a afecta calitatea actului de justiţie.

”În vremurile pe care le trăim, digitalizarea trebuie să simplifice accesul cetăţeanului la justiţie şi să reducă birocraţia care împovărează instanţele. Schimbările aduse de utilizarea noilor tehnologii impun însuşirea de noi competenţe digitale pentru personalul implicat. Statul şi marile sisteme publice au obligaţia de a ţine pasul cu aceste schimbări, iar tehnologia trebuie să ne devină un aliat, de la instrumente care să simplifice şi să uşureze munca până la comunicarea de acte în format electronic, acces facil la dosarul electronic sau chiar eficientizarea unor activităţi administrative”, a spus preşedintele interimar în discurs.

Ilie Bolojan a mai declarat că ”o justiţie modernă, funcţională şi eficientă este una în care integritatea, meritocraţia şi profesionalismul sunt valori de bază”.

”De aceea, selecţia, promovarea şi evaluarea magistraţilor trebuie să fie un proces exigent şi imparţial, de natură să ofere şanse egale celor care doresc să avanseze în sistemul judiciar. Garanţia profesionalismului este dată şi de funcţionarea imparţială a Inspecţiei Judiciare, căreia îi revine rolul de a sancţiona abatele disciplinare, atunci când este cazul, în acord cu legea şi cu Constituţia ţării. Cred, de asemenea, că magistraţii ar trebui să poată vorbi deschis despre ceea ce trebuie îmbunătăţit în sistemul judiciar, fără teamă de consecinţe. Ridicarea mecanismului de Cooperare şi verificare sau existenţa unor noi legi ale justiţiei nu înseamnă că eforturile pentru un sistem judiciar modern sunt suficiente”, a declarat Bolojan.

Preşedintele interimar a menţionat că ”un stat se consolidează zilnic, iar justiţia este fundamentul său”.

”Nici o reformă nu va fi eficientă dacă este privită doar ca un efort legislativ. Fiecare judecător sau procuror, fiecare avocat, fiecare grefier, participant la actul de justiţie sau funcţionar din sistemul judiciar are un rol în asigurarea unui act de justiţie care să fie nu doar corect, ci şi perceput ca atare de societate. Independenţa, eficienţa şi integritatea justiţiei sunt pilonii unei democraţii solide. Întărirea lor nu este doar o obligaţie constituţională, ci şi o datorie morală faţă de fiecare cetăţean care îşi pune încrederea în statul român”, a spus preşedintele.