Boloş: Încep primele investiţii în sistemul public de sănătate. Vom da startul apelurilor pentru spitalele regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova

Anul acesta încep primele investiţii în sistemul public de sănătate prin programul special dedicat acestui sector, astfel încât, până la finalul lui 2023, va putea fi accesat peste 90% din bugetul record de 5,9 miliarde de euro, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. „În următoarele luni vom da oficial startul apelurilor pentru spitalele regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova”, afirmă Boloș.

Amintim că în 2014 premierul de atunci, Victor Ponta, promitea demararea construcției a opt spitale regionale, idee avansată deja de circa zece ani. Din 2014, Guvernul României nu a construit nici măcar un spital nou. Acum, spitalele regionale de la Iași, Cluj și Craiova sunt în stadiu de proiectare, iar construcțiile trebuie finalizate până în anul 2027, pentru a nu se pierde finanțarea europeană.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, remis marţi seara Agerpres, în 2023, prin Programul Sănătate, vor fi deschise 79 de apeluri în valoare totală de 5,45 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructura de sănătate, servicii de screening, medicină de familie şi medicină şcolară, precum şi pentru digitalizarea sistemului public de sănătate şi soluţii de cercetare cu aplicabilitate în domeniul medical.

„Anul acesta încep primele investiţii în sistemul public de sănătate prin programul special dedicat acestui sector, astfel încât până la finalul lui 2023 va putea fi accesat peste 90% din bugetul record de 5,8 miliarde de euro. Deci în următoarele luni vom da oficial startul apelurilor pentru spitalele regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova, pentru cel puţin 7 spitale judeţene, cât şi pentru modernizarea şi dotarea spitalelor publice municipale şi orăşeneşti, investiţii în ambulatorii sau cabinete ale medicilor de familie sau medicină şcolară”, a afirmat Marcel Boloş.

• Citește și DOCUMENT Zero paturi de spital noi până în 2025. Ministerul Sănătății menține numărul actual de locuri pentru internări în următorii 3 ani / Construcția niciunui spital regional dintre cele opt promise încă din 2014 nu a început

Mai mult, a adăugat ministrul, o mare parte a fondurilor disponibile prin Programul Sănătate va fi dirijată către prevenţie, primul apel pentru servicii de screening urmând a fi lansat în trimestrul 3 al acestui an, pentru ca numărul deceselor din boli tratabile să se micşoreze considerabil.

„Numărul estimat de beneficiari ai serviciilor de prevenţie finanţate este de aproximativ 800.000 de persoane. De asemenea, finanţează programe de screening pentru depistarea din timp a unor afecţiuni oncologice, dar şi pentru altele precum tuberculoză sau hepatite. Este important de subliniat că tot începând din acest an se vor putea accesa fondurile destinate digitalizării sistemului prin dezvoltarea Observatorului Naţional pentru Date în Sănătate. În esenţă, odată ce toate aceste investiţii se vor finaliza, România va deveni o ţară în care nu păşeşti cu frică într-o unitate medicală”, a precizat Boloş.

Programul Sănătate este un program multifond finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European, cu o alocare totală de 5,88 miliarde euro, care vine în continuarea eforturilor bugetului de stat şi bugetelor locale în sprijinirea implementării Strategiei Naţionale de Sănătate 2022-2030 prin finanţarea de investiţii atât în asistenţa prespitalicească şi spitalicească, precum şi în rezilienţa sistemului de sănătate. În cadrul Programului Sănătate, vor mai fi deschise apeluri de proiecte în cursul anilor 2024, 2025 şi 2026.

Acesta va finanţa şapte priorităţi de investiţii: creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu şi îmbunătăţirea şi consolidarea serviciilor preventive; servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizare pentru boli cronice adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei, impactului dizabilităţii şi profilului de morbiditate; creşterea eficacităţii şi rezilienţei sistemului medical în domenii critice, de importanţă strategică cu impact transversal asupra serviciilor medicale şi asupra stării de sănătate; investiţii în infrastructuri spitaliceşti noi; abordări inovative în cercetarea din domeniul medical; digitalizarea sistemului medical; măsuri care susţin domeniile oncologie şi transplant.

Rezultatele aşteptate după implementarea investiţiilor sunt următoarele: trei spitale regionale de urgenţă construite şi dotate (Iaşi, Cluj, Craiova); cel puţin şapte spitale (spitale judeţene, monospecialitate centre de transplant) nou construite şi dotate; 20 spitale publice mici, municipale şi orăşeneşti construite/reabilitate şi dotate; 300 cabinete medici de familie reabilitate şi dotate; 105 cabinete de asistenţă medicală şcolară/sănătate orală reabilitate şi dotate şi 25 de unităţi mobile achiziţionate; 41 de unităţi mobile achiziţionate pentru programul naţional de vaccinare; 44 de ambulatorii în care se vor implementa programe de screening reabilitate şi dotate; 45 de unităţi sanitare publice integrate spitalelor de pediatrie/spitale publice care au secţii de pediatrie reabilitate şi dotate, inclusiv prin investiţii în dotarea de cabinete de asistenţă medicală stomatologică care să furnizeze servicii de asistenţă medicală stomatologică acordată copiilor, inclusiv copiilor cu nevoi speciale; 24 de centre de sănătate mintală reabilitate şi dotate; 33 de dispensare tuberculoză reabilitate şi dotate; 317 persoane care beneficiază de screening; 12 unităţi sanitare care furnizează servicii de reabilitare/ recuperare reabilitate şi dotate; 24 de unităţi sanitare care furnizează servicii de paliaţie construite/reabilitate şi dotate; 12 unităţi sanitare care tratează pacienţi critici (ex. cu patologie vasculară cerebrală acută, politraumă) extinse/ reabilitate şi dotate; zece unităţi sanitare publice care tratează pacienţi cardiaci critici – USTACC – extinse/reabilitate şi dotate; două unităţi sanitare publice care tratează pacienţi critici – mari arşi – dotate; 16 unităţi sanitare publice unde se realizează îngrijirea pacienţilor cu boli rare reabilitate şi dotate; trei operaţiuni strategice de cercetare implementate în domeniile: vaccinuri, combaterea cancerului şi genomică; dezvoltarea şi implementarea Observatorului Naţional pentru Date în Sănătate; dezvoltarea unor soluţii integrate de e-sănătate, un centru de excelenţă în protonoterapie construit şi dotat; două institute oncologice/două unităţi sanitare publice de interes naţional care diagnostichează şi tratează cancer dotate; patru unităţi sanitare publice de interes regional/ judeţean care diagnostichează şi tratează cancer dotate; Institutul de Oncologie Bucureşti – (construcţie şi dotare); o unitate care coordonează activitatea de transplant (ANT) construită/reabilitată şi dotată; două bănci de multiţesut construite/reabilitate şi dotate; opt unităţi sanitare acreditate pentru prelevare organe dotate cu sisteme ECMO; şase centre de transplant dotate cu laboratoare acreditate HLA (laborator de biologie moleculară pentru imunologia transplantului); Institutul Clinic Fundeni – clădire nouă (construcţie şi dotare).

Vor putea depune cereri de finanţare: Ministerul Sănătăţii şi alte autorităţi publice centrale, autorităţile publice locale, unităţile sanitare publice, cabinetele medicilor de familie, instituţiile de învăţământ publice, entităţile publice şi private pentru domeniul cercetării medicale şi alte entităţi publice.

De asemenea, pot fi finanţate proiecte în parteneriat între autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale şi unităţi sanitare; între entităţi publice şi private în domeniul cercetării medicale.