Bolsonaro, acuzat de poliţie de ”participare activă” într-un plan al unei lovituri de stat în Brazilia şi de faptul că avea ”deplină cunoştinţă” de un plan de asasinare a succesorului său Lula

Jair Bolsonaro a „participat în mod activ” la un plan al unei lovituri de stat cu scopul de a rămâne la putere în 2022 şi avea ”deplină cunoştinţă” de un plan de asasinare a succesorului său Luiz Inacio Lula da Silva, arată un raport al poliţiei copleşitor împotriva fostului preşedinte de extremă dreapta, relatează agenția de știri AFP, citată de News.ro.

Acest raport – de 884 de pagini – a fost trimis marţi Biroului procurorului Republicii Paulo Gonet, care urmează să decidă în prezent dacă dă urmare cererii de inculpare a Poliţiei Federale a lui Bolsonaro şi altor 36 de persoane, militari.

”Elementele de probă obţinute de-a lungul investigaţiilor au demonstrat fără echivoc că Jair Bolsonaro a planificat (…) şi a luat parte în mod direct şi efectiv la fapte ale unei organizaţii criminale care avea ca obiectiv o lovitură de stat, care nu a avut loc din cauza unor circumstanţe potrivnice voinţei sale”, arată poliţia în raport.

Potrivit anchetatorilor, planul loviturii de stat a ”eşuat” din cauza lipsei de susţinere a principalilor comandanţi ai armatei braziliene.

Jair Bolsonaro, în vârstă de 69 de ani, şi-a clamat mereu nevinovăţia şi s-a declarat în mai multe rânduri victima unei ”persecuţii politice”.

”Expresia «lovitură de stat» nu a făcut niciodată parte din lexicul meu”, a declarat el luni la o conferinţă de presă.

Însă anchetatorii dau asigurări că Bolsonaro avea ”deplină cunoştinţă” şi că a ”participat în mod activ” la ”fapte clandestine vizând abolirea statului de drept democratic”.

Potrivit raportului, fostul şef de stat avea de asemena ”deplină cunoştinţă” de Operaţiunea ”Pumnalul verde şi galben” care viza asasinarea lui Lula, a vicepreşedintelui acestuia ales Geraldo Alckmin şi a judecătorului de la Curtea Supremă Alexandre de Moraes, după eşecul liderului extremi drepte în tenativa sa de realegere împotriva actualului lider al stângii Luiz Inacio Lula da Silva.

Lula a obţinut o victorie cu un scor strâns, în al doilea tur, la sfârşitul lui octombrie 2022 şi şi-a început la 1 ianuarie 2023 cel de-al treilea mandat, după ce s-a aflat la putere în perioada 2003-2010.

Revolte la Brasilia

Săptămâna trecută, o operaţiune a poliţiei în legătură cu această vastă anchetă a condus la arestarea a patru militari şi unui poliţist, suspectaţi de faptul că au urzit planul triplului asasinat, care urma să fie comis înaintea învestirii lui Lula.

Potrivit anchetatorilor, un document care detaliază modul de operare, care cita încarcerarea între metodele luate în calcul, a fost imprimat de către un suspect la Palatul prezidenţial Planalto.

”Trebuie să fiu foarte recunoscător pentru că sunt în viaţă. Tentativa de a ne otrăvi, pe mine şi pe Alckmin, n-a mers”, declara joi, la o ceremonie oficială, Lula.

Însă Poliţia federală consideră că veleităţile fostului preşedinte de extremă dreapta şi ale colaboratorilor săi apropiaţi au fost date la iveală cu mult înainte de scrutinul din 2022.

În raportul anchetei se evocă o reuniune, la 5 iulie 2022, în prezenţa lui Bolsonaro, în care s-a discutat despre ”diseminarea unor informaţii cu bună-ştiinţă neadevărate” cu scopul discreditării sistemului urnelor electronice folosite în alegerile braziliene.

Poliţia federală dezvăluie de asemenea ”participarea lui Jair Bolsonaro” la elaborarea unui proiect al unui decret în vederea convocării unor noi alegeri şi arestării judecătorului Moraes, preşedintele Tribunalului Superior Electoral (TSE) în timpul alegerilor prezidenţiale.

Lovitura de stat nu a avut loc până la urmă, însă instituţiile braziliene au fost zguduite, la 6 ianuarie 2023, când mii de susţinători bolsonarişti au luat cu asalt şi jefuit locurile puterii la Brasilia.

Bolsonaro, care se afla în Statele Unite, este vizat totodată într-o anchetă care urmează să stabilească dacă a jucat un rol de instigator al acestor revolte.

Fostului preşedinte îi este interzis – din februarie – să părăsească Brazilia şi este ineligibil până în 2030, după ce a fost găsit vinovat de dezinformare cu privire la sistemul urnelor electronice, folosit în ultimul scrutin.

El speră să obţină o anulare a acestei condamnări până la alegerile din 2026, iar campania taberei sale în vederea unei amnistii pare să fie compromisă în perspectiva acestui raport copleşitor al Poliţiei federale.