BREAKING Amendamentele susținute de România la rezoluția votată în Parlamentul European au fost respinse: Gazul și energia nucleară nu pot fi utilizate ca soluție de tranziție către economia verde

Amendamentele susținute inclusiv de România la rezoluția votată, miercuri, în Parlamentul European au fost respinse. Astfel, gazul și energia nucleară nu pot fi utillizate ca soluții de tranziție către atingerea obiectivelor din Pactul Ecologic European, așa numitul Green Deal.

Au fost respinse și amendamentele la paragrafele despre mobilitate, prin care România încerca să oprească obligarea transportatorilor de a reveni în țara de origine după opt săptămâni. Practic, România nu a reușit să-și atingă obiectivele, amendamentele susținute de grupul PPE la textul rezoluției adoptate azi în Parlamentul European fiind respinse.

• UPDATE: Rezoluția se referă la punctul 22 la utilizarea gazului doar ca soluție tranzitorie, o formulă limitativă față de amendamentul susținut de România, deoarece presupune utilizarea gazului numai în situații excepționale. Totuși, în forma în care a fost adoptată, rezoluția nici nu interzice expres utilizarea gazului și a energiei nucleare ca soluție tranzitorie, aceasta fiind considerată o soluție de compromis între PPE și grupul socialiștilor, renew și verzii care au pledat pentru interzicere.

Rezoluția Parlamentului European a fost votată la o zi după ce Comisia von der Leyen a prezentat planul de un trilion de euro pentru „înverzirea” Europei, care are un impact major asupra economiei, în special în sectorul auto și al mobilității.

Rezoluția este un instrument legislativ fără putere de lege, dar care pune presiune politică pe celelalte instituții europene. Prin urmare, va fi esențială negociearea cu Comisia Europeană, care deține puterea executivă, însă poziția Parlamentului European este importantă deoarece îngustează marja de negociere.

Pentru România, unul dintre marile obiective este să convingă Comisia Europeană să accepte gazul și energia nucleară ca soluție de tranziție către atingerea obiectivelor cuprinse în Green Deal. Altfel spus, să accepte utilizarea fondurilor europene pentru investiții în tehnologizarea centralelor care produc energie pe bază de cărbune sau petrol și adaptarea lor la gaz. Până acum, pe fostul buget al Uniunii (2014 – 2020), nu era permis ca fondurile europene să fie utilizate pentru a investi în tehnologia gazului metan.

Poziția oficială a României, consultată de G4Media.ro, este că gazul natural poate contribui la facilitarea tranziției către o economie de-carbonizată. Fără investiții în proiecte de gaz, România și alte state membre s-ar vedea în imposibilitatea respectării noilor ținte europene privind emisiile de carbon.

România susține că și energia nucleară ar trebui să fie tratată ca o sursă valoroasă pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică, cu condiția aplicării celor mai înalte standarde de securitate nucleară pe întregul ciclu de viață al centralelor nucleare. O țintă europeană pentru 2050 este un obiectiv foarte ambițios si acesta poate fi atins numai dacă energia nucleară este menținută în mix-ul energetic.

În cazul României, având în vedere existența unor regiuni mono-industriale și carbonifer intensive, sunt necesare fonduri semnificative pentru a susține costurile importante, în special cele sociale, care vor apărarea ca urmare a tranziției către o economie neutră climatic.

”Cu cât este recunoscut mai mult rolul gazului ca investiție de tranziție, cu atât mai bine pentru România. Acum se joacă un meci cu impact major pe următorii zece ani”, a explicat pentru G4Media.ro europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan.

Până la obiectivul 2050, există desigur un obiectiv intermediar care se negociază intens în aceste zile în Parlamentul European: reducerea cu 40% a emisiilor de carbon față de 1990, luat ca an de referință. Aici trebuie făcută o mică paranteză și precizat că România speră să coboare anul de referință în 1989.

Context

Parlamentul a adoptat miercuri poziția sa asupra Pactului ecologic european, prezentat de către Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în dezbaterea plenară din decembrie, se arată într-un comunicat oficial al instituției.

Deputații salută Pactului ecologic european și susțin un plan ambițios de investiții durabile pentru a contribui la reducerea deficitului de investiții. De asemenea, aceștia solicită un mecanism pentru o tranziție justă finanțat în mod adecvat.

Parlamentul dorește ca viitorul act legislativ privind clima să fie mai ambițios în ceea ce privește obiectivul UE de reducere a emisiilor până în 2030 (55% până în 2030 față de nivelul din 1990, în loc de „cel puțin 50%, cu țintă către 55%”, așa cum a fost propus de Comisie). UE ar trebui să adopte aceste obiective cu mult timp înainte de conferința ONU privind schimbările climatice din noiembrie. De asemenea, deputații doresc o țintă intermediară pentru 2040, pentru a se asigura că UE este pe drumul cel bun în vederea atingerii neutralității climatice în 2050.

Pentru a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon cauzate de diferențele de ambiție climatică la nivel global, Parlamentul solicită crearea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon compatibil cu normele OMC.

Deputații subliniază că vor modifica orice propuneri legislative pentru a îndeplini obiectivele Pactului ecologic. Obiective mai ambițioase eficiența energetică și pentru energia regenerabilă (inclusiv obiective naționale obligatorii pentru fiecare stat membru în cazul energiilor regenerabile), precum și o revizuire a altor acte legislative ale UE în domeniul climei și energiei sunt necesare până în iunie 2021, adaugă aceștia.

Rezoluția a fost adoptată cu 482 voturi pentru, 136 împotrivă și 95 abțineri.

Corespondență de la Strasbourg

Citește și

EXCLUSIV Ce negociază România în cadrul Pactului Ecologic European și de ce vrea investiții în proiecte cu gaz metan ca soluție tranzitorie. Proiectul care va schimba economiile UE așa cum le cunoaștem azi

BREAKING România, al treilea mare beneficiar de fonduri nerambursabile de la UE pentru protejarea zonelor monoindustriale afectate de Green Deal