BREAKING Consiliul Europei cere României să modifice legile justiției în conformitate cu avizul Comisiei de la Veneția și al organismului statelor anticorupție GRECO / Cere desecretizarea banilor dați de partide la presă

Raportul de monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind România notează progrese făcute de țara noastră în domenii esențiale, dar exprimă îngrijorări legate de nerespectarea avizelor Comisiei de la Veneția în reforma justiției și lupta anticorupție. De asemenea, raportul cere desecretizarea contractelor uriașe ale partidelor cu presa și cere oficial Comisiei de la Veneția să dea un aviz pe cele trei proiecte de legi ale justiției inițiate de ministrul Cătălin Predoiu.

Reamintim că în martie 2022 Comisia de la Veneția a recomandat Guvernului ca parchetele specializate, DNA și DIICOT, să capete competențe de investigare a infracțiunilor comise de magistrați. Potrivit documentului, care este un draft înainte ca opinia să fie dată publicității, Comisia de la Veneția ”regretă graba cu care controversata lege de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiției (SIIJ) a trecut de Parlament, ceea e înseamnă că legea a fost adoptată înainte ca un punct de vedere să poată fi elaborat de către Comisie”.

Comisia de la Veneția recomandă Guvernului, în cazul în care legea este menținută în forma actuală, ca secția de procurori din Consiliul Superior al Magistraturii să aibă o implicare mai puternică în procesul de selecție al procurorilor desemnați să investigheze infracțiunile comise de judecători și procurori, pentru a asigura o ”procedură de selecție competitivă și criterii clare la numirea (și revocarea) procurorilor anume desemnați, o perioadă mai lungă de numire în funcție precum și posibilitatea atacării deciziilor de eliberare din funcție la încheierea mandatului”.

De asemenea, raportul GRECO din 2021 cere ca avizul CSM la numirea procurorilor șefi de parchete să fie conform și să scadă rolul Ministrului Justiţiei în numirea/revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte. Raportul GRECO arată că implicarea ministrului Justiției rămâne considerabilă în detrimentul independenţei judiciare.

Principalele concluzii ale raportului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei:

– Potrivit Comitetului de Monitorizare, România a făcut progrese semnificative în vederea îndeplinirii standardelor Consiliului Europei în domenii esențiale pentru funcționarea instituțiilor democratice, inclusiv în ceea ce privește sistemul judiciar și lupta împotriva corupției.

– Comisia a decis să solicite Comisiei de la Veneția un aviz cu privire la cele trei proiecte de lege privind justiția, și anume privind statutul magistraților, organizarea sistemului judiciar și Consiliul Superior al Magistraturii.

– Cu toate acestea, raportul elaborat de Edite Estrela (Portugalia, SOC) și Krista Baumane (Letonia, ALDE) subliniază o serie de preocupări, în special în ceea ce privește libertatea și pluralismul mass-mediei, incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome și faptul că România se numără printre statele cu cel mai mare număr de hotărâri neexecutate ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

– Comisia a formulat o serie de recomandări adresate autorităților române în domeniul justiției, al luptei împotriva corupției, al executării hotărârilor Curții, al mass-media și al protecției persoanelor aparținând minorităților și grupurilor vulnerabile, pentru a îndeplini cât mai bine obligațiile asumate la aderarea la organizație. Sustenabilitatea și eficacitatea reformelor vor trebui să fie confirmate prin punerea în aplicare corespunzătoare a legislației, subliniază textul adoptat.

– Comitetul de monitorizare, care este responsabil de elaborarea rapoartelor periodice de monitorizare privind respectarea legislației de către toate statele membre care nu fac obiectul unor proceduri de monitorizare specifice, a selectat România în 2019 pentru a face obiectul unui astfel de raport.

În consecință, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei face apel la autoritățile române:

În domeniul judiciar:

– să continue reforma în curs de desfășurare, respectând termenele stabilite prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru 2022-2025;
– să ia în considerare recomandările și să abordeze preocupările formulate de Comisia de la Veneția și GRECO în pregătirea proiectelor de legi privind justiția care urmează să fie prezentate Parlamentului în toamna anului 2022;
– să asigure caracterul incluziv al procesului legislativ; să desfășoare consultări semnificative cu toate părțile interesate și să încerce să țină seama de diferitele opinii;
– să introducă garanții adecvate în noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, în urma desființării Secției de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar, în vederea garantării independenței judiciare;
– să continue punerea în aplicare a măsurilor deja adoptate care vizează creșterea eficienței și a calității sistemului judiciar, inclusiv creșterea numărului de magistrați recrutați, redistribuirea volumului de muncă al instanțelor și creșterea digitalizării sistemului judiciar.

În domeniul luptei împotriva corupției:
– să continue punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție și să asigure un sprijin politic hotărât pentru eficiența acesteia;
– să modifice Codurile de drept penal și de procedură penală în conformitate cu deciziile Curții Constituționale și cu recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește termenele stabilite prin Strategia națională anticorupție;
– să abordeze în mod eficient problema lipsei de resurse umane în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

În domeniul mass-media:
– să asigure implementarea adecvată a legislației existente privind accesul la informație;
– să asigure independența deplină a Consiliului Național al Audiovizualului, prin stabilirea unor criterii clare de criterii profesionale clare pentru selectarea membrilor săi și să asigure resurse bugetare adecvate;
– să asigure transparența deplină a proprietății mass-media;
– să asigure garanții specifice pentru independența editorială și să introducă prevederi legale care să oblige la dezvăluirea contractelor secrete dintre partidele politice și mass-media în baza cărora fondurile publice sunt transferate către presă;
– să asigure investigarea și pedepsirea corespunzătoare a autorilor în cazurile de hărțuire sau de intimidare a jurnaliștilor.

Citește aici Raportul de monitorizare integral