BREAKING Curtea de Justiție a UE desființează noua strategie a condamnaților fugari: Extrădarea nu poate fi refuzată pe motiv că autoritățile române nu găsesc procesul-verbal prin care judecătorii au depus jurământul / Decizie importantă pentru justiția din Malta în cazul lui Paul de România

Curtea de Justiție a UE a desființat luni printr-o decizie o strategie utilizată de așa-zisul Prinț Paul de România și de alți condamnați care fug de justiția din România. Completul CJUE, din care a făcut parte și președintele Koen Lenaerts, au decis că magistrații dintr-un stat membru UE nu pot refuza extrădarea către România a fugarilor pe motiv că autoritățile române nu găsesc procesul-verbal prin care judecătorii care i-au condamnat pe respectivii fugari au depus jurământul.

”Autoritatea judiciară de executare a unui mandat european de arestare emis în vederea executării unei pedepse nu poate refuza executarea acestui mandat de arestare întemeindu‑se pe motivul că procesul‑verbal de depunere a jurământului unui judecător care a aplicat această pedeapsă nu poate fi găsit sau pe împrejurarea că un alt judecător din cadrul aceluiași complet ar fi depus jurământul numai la numirea sa în calitate de procuror”, se arată în decizia Curții de Justiție a UE.

Curtea de Justiție a UE a acceptat astfel argumentația DNA care a transmis un punct de vedere CJUE.

Vezi aici punctul de vedere al DNA transmis către Curtea de Justiție a UE

Paul de România s-a prevalat de această strategie când a contestat în Franța mandatul de extrădare emis de România. În 2023, Paul de România a invocat în fața justiției din Paris, acolo unde a fugit din România, că unul dintre magistraţii din completul de la Înalta Curte nu ar fi depus jurământul cu 25 de ani în urmă.

Curtea de Apel din Paris a respins în noiembrie 2023 cererea autorităților de la București de aducere în România a lui Paul Philippe al României, care a susținut că solicitarea de extrădare a fost făcută „în scop politic”. Camera pentru extrădări a Curţii de Apel din Paris a refuzat predarea „din cauza unui risc real de încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”.

Decizia CJUE are legătură și cu actualul proces din Malta, unde Paul de România a fost prins din nou de autorități și a contestat mandatul de extrădare pe motiv că standardele din penitenciarele românești sunt prea scăzute.

Astfel, CJUE a decis că justiția dintr-un stat membru UE (în cazul de față Malta) ”nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare întemeindu‑se pe elemente privind condițiile de detenție din penitenciarele din statul membru emitent pe care le‑a obținut ea însăși și cu privire la care nu a solicitat informații suplimentare autorității judiciare emitente. Autoritatea judiciară de executare nu poate aplica un standard mai ridicat în materie de condiții de detenție decât cel garantat la acest articol”.

Un judecător din Malta a respins în luna mai extrădarea lui Paul de România, condamnat definitiv la închisoare în dosarul de corupție cunoscut drept ”Ferma Băneasa”. Judecătorul maltez a susținut că există „un risc real” ca Paul de România să sufere o încălcare a drepturilor sale fundamentale dacă ar fi trimis extrădat.

Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, într-un dosar instrumentat de DNA.

În 27 iunie 2022, el a fost prins pe stradă, la Paris, iar la verificări a prezentat un paşaport eliberat de autorităţile britanice. În luna septembrie, a fost eliberat din închisoare printr-o decizie a Curții de Apel Paris, fiind plasat sub control judiciar.