BREAKING Curtea Penală Internațională solicită mandate de arestare pentru Netanyahu, ministrul israelian al Apărării și mai mulți lideri Hamas. Decizia finală va fi luată de un grup de judecători

Curtea Penală Internațională solicită mandate de arestare pentru liderul Hamas Yahya Sinwar și premierul israelian Benjamin Netanyahu, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității pentru atacurile din 7 octombrie asupra Israelului și războiul care a urmat în Gaza, a declarat luni procurorul-șef al instanței, Karim Khan, într-un interviu pentru CNN.

Khan a declarat că CPI solicită, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, precum și pentru alți doi lideri de top ai Hamas – Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem, mai cunoscut sub numele de Mohammed Deif, și Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.

Mandatele împotriva politicienilor israelieni marchează prima dată când CPI îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Decizia îl plasează pe Netanyahu în compania președintelui rus Vladimir Putin, pentru care CPI a emis un mandat de arestare în legătură cu războiul Moscovei în Ucraina.

Un grup de judecători ai CPI va analiza acum cererea lui Khan de emitere a mandatelor de arestare.

Khan a declarat că acuzațiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh și al-Masri includ „exterminare, crimă, luare de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”.

„Lumea a fost șocată pe 7 octombrie, când oamenii au fost smulși din dormitoarele lor, din casele lor, din diferitele kibbutz-uri din Israel”, a declarat Khan, adăugând că „oamenii au suferit enorm”.

Acuzațiile împotriva lui Netanyahu și a lui Gallant includ „provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul furnizării de ajutoare umanitare, țintirea deliberată a civililor în timpul conflictului”, a afirmat Khan pentru CNN.

Atunci când luna trecută au apărut informații potrivit cărora procurorul-șef al CPI ia în considerare acest curs de acțiune, Netanyahu a declarat că orice mandat de arestare al CPI împotriva unor înalți oficiali guvernamentali și militari israelieni „ar fi un scandal de proporții istorice” și că Israelul „are un sistem juridic independent care investighează cu rigurozitate toate încălcările legii”.

Întrebat de CNN despre comentariile făcute de Netanyahu, Khan a spus: „Nimeni nu este mai presus de lege”.

El a spus că, dacă Israelul nu este de acord cu CPI, „este liber, în ciuda obiecțiilor sale privind jurisdicția, să ridice o contestație în fața judecătorilor Curții și asta îi sfătuiesc să facă”.

Israelul și Statele Unite nu sunt membre ale CPI. Cu toate acestea, CPI pretinde că are jurisdicție asupra Gaza, Ierusalimului de Est și Cisiordaniei, după ce liderii palestinieni au acceptat în mod oficial să fie legați de principiile fondatoare ale curții în 2015.

Astfel, cele 124 de țări membre ale Curții Penale Internaționale (CPI) vor fi obligate să-i aresteze pe liderii israelieni și pe cei ai Hamas în momentul în care ajung pe teritoriul lor.

Alături de Israel, CPI nu este recunoscută de SUA, China, Rusia, India și aproape toate statele arabe, inclusiv Iran. (Un purtător de cuvânt al Casei Albe a reiterat opoziția SUA față de investigația vizând Israelul, declarând: “CPI nu are jurisdicție în această situație și nu sprijinim ancheta sa.”

Date despre CPI

Curtea Penală Internaţională de la Haga este prima şi singura curte penală internaţională permanentă. Ea a fost creată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat în 1998 şi intrat în vigoare la 1 iulie 2002. CPI are competenţă asupra crimei de genocid, asupra crimelor de război şi asupra crimelor împotriva umanităţii.

Curtea definește crimele de război drept “încălcări grave” ale Convențiilor de la Geneva, acorduri care stabilesc legile internaționale umanitare care trebuie urmate în timp de război. Aceste încălcări includ atacarea deliberată a civililor și atacarea țintelor militare legitime în care victimele civile ar fi “excesive,” au afirmat experții juridici, citați de Reuters. Acordurile sunt menite să îi protejeze pe cei care nu participă la lupte, cum ar fi civili, medici, soldați răniți și prizonieri de război.

In 2010, a avut loc la Kampala (Uganda), prima Conferinţă de Revizuire a Statutului CPI, în cadrul căreia s-a convenit la o formulă referitoare la crima de agresiune.

Curtea este compusă din patru organe: Preşedinţia, Camerele (18 judecători, organizaţi în Camera Preliminară, Camera de Primă Instanţă şi Camera de Apel, Biroul Procurorului şi Grefa.

România a semnat Statutul CPI la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002.

CPI este diferită de Curtea Internațională de Justiție (CIJ), un organism al Națiunilor Unite care examinează disputele dintre state.

CPI este singurul tribunal global care are competența de a trage la răspundere indivizi, inclusiv soldați, luptători rebeli și șefi de stat, pentru crime de război, crime împotriva umanității, război agresiv și genocid.

Israelul poate decide să nu coopereze cu CPI, iar orice eventual proces ar fi amânat până când un inculpat este arestat. Acest lucru nu va împiedica însă instanța internațională să își continue urmărirea penală și să emită mandate de arestare.

CPI poate emite un mandat de arestare dacă procurorii pot demonstra că există “motive rezonabile să creadă” că au fost comise crime de război. Pentru a obține o condamnare, procurorul ar trebui să dovedească vinovăția inculpatului “dincolo de orice îndoială rezonabilă,” au spus experții.